Primul mandat în Consiliul Baroului Cluj. Ce-am făcut și ce n-am făcut

Încă din discursul de candidat de la alegerile din 2018 am promis că după patru ani voi face un bilanț a ce am făcut și ce n-am făcut. După cum s-a văzut, n-am așteptat patru ani, ci am făcut un bilanț al fiecărui an de membru al Consiliului Baroului Cluj.

Pentru primii trei ani, bilanțurile sunt aici (primul an), aici (al doilea an) și aici (al treilea an).

Acum, la finalul celor patru ani, pot spune că am făcut mai mult decât mi-am propus, dar probabil și mai puțin decât aș fi putut dacă timpul sau inspirația mi-ar fi permis.

Evit să fac un bilanț prea tehnic, așa că o să reamintesc cele mai importante proiecte la care am contribuit, alături de colegii din Consiliu, decan și prodecan:

Digitalizare

• Platforma Baroului Cluj este printre puținele platforme existente la nivelul barourilor din țară, care oferă avocaților facilitățile existente la acest moment: vot online, sigur și secret, plata online a contribuțiilor, posibilitatea emiterii de către avocat a adeverinței de concediu, încărcarea sau generarea declarațiilor lunare de venit, evidența asigurărilor profesionale; platforma este simplu de utilizat, lucru dovedit de faptul că mai bine de 80% dintre colegi au folosit-o cel puțin o dată;
• Platforma a fost folosită cu succes la Adunarea Generală din 2021, fără probleme de securitate sau de orice altă natură;
• Platforma a asigurat o debirocratizare parțială a relației colegilor cu Baroul; ea poate fi dezvoltată și în alte direcții similare, lucru care sper să se întâmple în mandatul Consiliului viitor;
• identitatea vizuală a Baroului Cluj s-a schimbat radical prin lansarea în primul an de mandat al noului site al Baroului;
• Pagina de Facebook a Baroului Cluj și grupul de Facebook au peste 1.000 de urmăritori/membri, fiind cel mai util și mai rapid instrument de comunicare cu colegii din Barou; grupul de Facebook a coagulat cam toți colegii activi din Baroul Cluj, fiind acceptați în acesta doar avocații care sunt membri în Baroul Cluj; în acest fel s-a evitat ca dezbaterile din grup să privească altceva decât problemele colegilor din Barou;
• Din al doilea an al mandatului, a fost implementată mapa electronică pentru ședințele de consiliu, pentru a evita consumul de hârtie/toner; documentele sunt în prezent accesate în format digital de întreg consiliul;
• A fost implementat un soft nou privind administrarea cauzelor repartizate de Serviciul de Asistență Juridică.

În mare, cam aceștia au fost „pașii timizi și formali” pe care i-a făcut Consiliul în patru ani de zile, pași de care amintea un coleg candidat din „biroul său digital” (ce-o fi însemnând, habar n-am, n-am aflat mai multe ca voi).

Vizibilitatea Baroului Cluj

Dincolo de vizibilitatea digitală, mai sus amintită, Baroul Cluj a fost invitat și a fost prezent în Parlament ori de câte ori a fost nevoie. Am avut șansa să reprezint Baroul la două astfel de mese rotunde, una dintre acestea privind dezbaterea din Senatului României, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări – ”Identificarea priorităților de lege ferenda din perspectiva profesiei de avocat – senzor al realității juridice – pentru legislatura parlamentară 2016-2020”.

Dintre propunerile Consiliului Baroului Cluj care au fost susținute în cadrul dezbaterii, amintesc: alegerea consilierilor UNBR de Adunarea Generală nu de către Congres; reformarea normei de reprezentare a barourilor în Congres și în Consiliul UNBR; alegerea președintelui UNBR de către Congresul Avocaților și limitarea numărului de mandate ale acestuia la două, ca în cazul funcției de decan; modificarea regimului TVA pentru formele de exercitare ale profesiei de avocat care sunt plătitoare de TVA, fie prin scutire de la plată, fie prin aplicarea unei cote reduse; reglementarea la nivelul Codului fiscal a regimului deductibilității concediului avocatului; reglementarea restrictivă a domeniilor în care doar avocații pot presta activități cu excluderea altor profesioniști persoane juridice; reglementarea mai detaliată și mai restrictivă a posibilității instanțelor de a cenzura onorariul avocațial conform Codului de procedură civilă; creșterea puterii investigative a avocatului prin accesul, în condiții similare magistraților, la anumite baze de date.

De asemenea, am participat alături de colegii consilieri, și la protestul organizat de Baroul Cluj, legat de condamnarea lui Robert Roșu, protest care a avut loc în holul Curții de Apel Cluj.

Recunosc că nu am solidarizat cu colegii care n-au intrat pentru acest motiv la cauze, dar asta pentru că în perioada respectivă nu prea am avut termene de judecată.

Nu mai enumăr toate celelalte acțiuni la care Baroul Cluj, prin Consiliu a fost prezent în acești patru ani, că, dacă ați trăit pe planeta asta, le cunoașteți. Baroul Cluj a fost orice numai nu „în anonimat”. După cum s-a zis/scris cu „bună-credință”.

Jurnalul Baroului Cluj

În aceeași categorie a vizibilității Baroului intră și publicațiile științifice. Am propus în 2020, schimbarea de optică asupra acestei publicații a Baroului, prin alocarea unui buget pentru drepturi de autor în scopul încurajării colegilor avocați de a transmite materiale spre publicare. De asemenea, pentru asigurarea calității acestora, a fost cooptat un Consiliu științific care, spre lauda acestuia, a acceptat această sarcină neremunerată. Toate materialele publicate în cele 4 numere din 2020-2021 ale Jurnalului au fost trecute prin filtrul acestui Consiliu. De asemenea, revista a fost indexată în două baze de date internaționale renumite: HeinOnline și CEEOL.

Probabil ar fi mai multe proiecte la care am contribuit, dar mă opresc la aceste exemple.

Ce n-am făcut?

Asta cel mai bine o știu colegii votanți, care, probabil, vor cântări cele două talere: ce-a făcut, ce n-a făcut, și vor vota în consecință.

Oricare va fi opțiunea colegilor, le mulțumesc de pe acum că mi-au oferit ocazia ca, alături de toți colegii din Consiliu, să contribui la un barou de secol 21.

Vă doresc minte limpede și alegeri înțelepte!