Sunt mai tradițional din fire, așa că nu vreau să ratez „darea de seamă personală” asupra activității mele din Consiliul Baroului Cluj, așa cum am făcut și în ceilalți doi ani (aici și aici).
Să începem însă un pic altfel, dacă tot suntem pe aici.
Ce n-a fost bine?
Câteodată a părut că nimic nu e bine, oricât ni s-ar fi părut nouă, celor din Consiliu, că ne străduim să fie, în condițiile date.
Mi-am asumat alături de colegii din Consiliu că este mai înțelept să suspendăm relațiile directe ale personalului administrativ cu colegii avocați, pentru a proteja mai bine, pe toată lumea, de o probabilitate mai mare de infectare. Am considerat că e mai logic să ai un personal administrativ sănătos, care să-și poată face treaba. Am cântărit riscuri-beneficii și am ales să nu mergem pe soluția… „populară”.
În perioada de început de pandemie, au existat numeroase discuții în contradictoriu pe tema: de ce alții au bani de dat și noi nu avem? Recunosc că m-am avântat în ele din dorința sinceră de a da răspunsuri, dar am ajuns să constat că unii colegi s-au simțit personal atacați. Fără să fi fost intenția mea, e adevărat că pot intra câteodată în contre care pot fi luate personal. Cred că e doar un defect pe care îl are orice avocat pledant.
În retrospectivă, ce e relevant pentru discuțiile de atunci, e și faptul că, acel fond de întrajutorare al avocaților din Baroul Cluj, creat din bugetul de sponsorizări și indemnizațiile pe care tot consiliul le-a cedat pentru o perioadă de aproximativ 9 luni, a fost aproape neatins de cereri (2 cereri în perioada aprilie, 2020 – martie, 2021).
În calitate de coordonator al departamentului Disciplinar al Consiliului, mi-am asumat în vara anului trecut, cu votul unanim al Consiliului, o cercetare disciplinară prealabilă in rem. Una dificilă, pentru că presupunea o anchetă internă. N-a fost una făcută de capul meu sau care să fi fost „discutabilă” cum s-a insinuat pe un anumit site de reclame și știri. A fost una făcută cu urmarea corectă a procedurii, așa cum o pot dovedi documentele dosarului disciplinar. Nu vreau să comentez de ce s-a închis dosarul sau cât de etic a fost comportamentul cercetat. Vreau doar să știți că n-am avut și n-am nici acum cea mai mică problemă de asumare a soluției de continuare in personam pe care am propus-o în baza probelor administrate. Așa cum, de altfel, nu am o astfel de problemă de asumare la orice dosar disciplinar pe care Consiliul mi-l atribuie spre cercetare prealabilă.
Probabil au mai fost și altele care nu au mers și n-a fost bine. Le accept ca greșeli personale (dacă așa au fost), pentru că refuz să trăiesc într-o cultură a „eu am tot timpul dreptate/eu nu greșesc niciodată”.
Ce-am făcut?
Cel mai mult mă bucur de platforma Baroului Cluj, care a fost făcută într-un timp relativ scurt (2 luni), la un preț cât se poate de rezonabil pentru ceea ce oferă și ce va oferi și pe viitor. N-am făcut-o eu, evident, dar am dat o mână de ajutor la ce înseamnă „Cum să arate?” „Ce să facă?” „Aici ce text punem?” „Asta cum ar trebui să funcționeze pentru voi?” etc.
Cred că ăsta e viitorul profesiei: digitalizarea. Și platforma asta aduce avocații mai aproape de asta.
Sper să o dezvoltăm în ultimul an de mandat la un nivel la care să fie un proiect cât de cât finalizat în martie, 2022.
Softul pentru gestiunea SAJ este tot o bucată importantă din această tendință spre digitalizare și probabil foarte curând își va dovedi utilitatea.
De asemenea, am mizat pe faptul că o revistă de calitate a celui de-al doilea Barou din România poate avea conținut de calitate. Și pentru asta e nevoie de plata drepturilor de autor, pentru că este normal ca munca intelectuală să fie plătită.
Am reușit în 2020 ca Jurnalul Baroului Cluj să aibă două numere bune și vom reuși și în 2021. După cum am anunțat, revista a fost indexată în prima bază de date internațională HeinOnline și urmează o a doua indexare înainte de primul număr din 2021.
Am încercat pe cât posibil ca și în acest an să răspund la orice întrebare sau sesizare a colegilor și voi continua să o fac. Poate nu tot timpul va fi un răspuns pe măsura așteptărilor. Dar o să mă strădui să fie întotdeauna un răspuns pe măsura posibilităților.
Vă doresc să prindem și vremuri mai bune!
Avocatura Altfel 
Un răspuns la „”