Al doilea an de Consiliu. Ce am făcut și ce n-am făcut?


La fel ca anul trecut (a se vedea aici), îmi țin promisiunea pe care am făcut-o, de a vă prezenta activitatea pe care am avut-o în Consiliul Baroului Cluj, de la ultima Adunare Generală (2019). Pe site-ul Baroului Cluj aveți darea de seamă a întregului Consiliu pentru ultimul an (aici).

Personal, consider că, dacă votul dat în urmă cu doi ani a privit o persoană, nu o echipă (chiar dacă ea există, dovadă stând darea de seamă amintită), este firesc să aveți și o „dare de seamă” personală.

Ce am făcut?

1. Am finalizat împreună cu grupul de lucru compus din colegi avocați neconsilieri site-ul nou al Baroului Cluj, care a fost operațional începând cu luna mai, 2019. De asemenea, am continuat administrarea paginii de Facebook a Baroului Cluj precum și a grupului oficial de Facebook „Baroul Cluj” împreună cu colegul consilier, dl. av. Voicu Sârb.

2. Propunerea anterioară de achiziționare a unui nou soft de evidență pentru Serviciul de asistență juridică a fost aprobată în luna februarie, 2020, ulterior verificării compatibilității acestuia cu cerințele particulare ale S.A.J Cluj, respectiv cu îmbunătățirea interfaței acestuia cu rubricile necesare. Analiza de pre-achiziție a softului a fost realizată de subsemnatul împreună cu d-na consilier Cristina Cuibus și d-na Cristina Bădău (director S.A.J Cluj), cu sprijinul tehnic al d-nei Luminița Morariu.

3. Proiectul „Clubul Avocaților”, coinițiat împreună cu dl. consilier avocat Mihai Neamțu, a avut în această perioadă trei întâlniri (27.02.2019, 20.03.2019 și 10.04.2019), respectiv un Warm Up Session, o vizionare a filmului „Reconstituirea” de Lucian Pintilie și o vizionare a filmului „De ce eu?” de Tudor Giurgiu, cu invitat dl. avocat Alexandru Lele. Ne propunem să continuăm proiectul conform cu părerile exprimate deja de colegi în cadrul unui sondaj pe această temă.

4. Am propus implementarea mapei electronice pentru ședința de consiliu prin folosirea unui serviciu de cloud gratuit, securizat și cu cont propriu al Baroului, unde să fie disponibile pentru consilieri actele pentru fiecare ședință. Soluția a avut succes în cazul majorității consilierilor, fiind astfel reduse costurile cu consumabilele (hârtie, toner). Pentru accesul la mapa electronică de pe laptopurile personale au fost amplasate și prize suplimentare în cadrul mesei la care se desfășoară ședințele de Consiliu.

5. În cadrul departamentului de Sesizări, reclamații, disciplină am fost desemnat de Consiliu pentru realizarea cercetării disciplinare prealabile cu privire la 18 sesizări. În cazul a 9 sesizări s-a decis de către Consiliu clasarea acestora, iar în 4 s-a decis exercitarea acțiunii disciplinare. Cinci dosare sunt în lucru. De asemenea, în cazul a patru acțiuni disciplinare am fost desemnat de Consiliu să îl reprezint în fața Comisiei de disciplină. Toate cele patru acțiuni sunt pe rolul Comisiei de disciplină.

6. În calitate de coordonator al departamentului de Inițiativă legislativă, am analizat și propus modul de soluționare a propunerii legislative transmise de unul dintre colegii avocați din Baroul Cluj cu privire la modificarea prevederilor Statutului profesiei de avocat raportat la interzicea onorariului de succes în cauzele penale și a prevederilor privind pactul de quota litis. Astfel, Consiliul Baroului nu a împărtășit propunerea colegului, în esență, din următoarele motive:

  • Interdicția pactului de quota litis nu este de sorginte autohtonă, ea regăsindu-se și în art. 3.3. din Codul deontologic al avocaților din Uniunea Europeană, adoptat la data de 28.10.1998 de Consiliul Barourilor Uniunii Europene (CCBE) aplicabil în România ca fiind Codul deontologic al avocatului român, începând cu 1.01.2007 potrivit deciziei Comisiei Permanente a UNBR nr. 1486 din 27.10.2007. Din textul legal, se observă că nu este interzisă fixarea unui onorariu pentru activitatea efectiv prestată și stabilirea unui onorariu de succes, pentru situația aleatorie în care, ca urmare a prestării activității avocațiale, se ajunge la rezultatul dorit. Ceea ce se interzice este fixarea unui onorariu exclusiv prin raportare la rezultatul obținut. Aceasta deoarece esența obligațiilor asumate de un avocat față de client sunt cele de diligență (de mijloace), nu de rezultat (conform art. 133 alin. 1 din Statutul profesiei de avocat).
  • Onorariul de succes este interzis în cauzele penale strict cu privire la latura penală a cauzei, fiind permis cu privire la latura civilă. Vizând doar interdicția onorariului de succes în latură penală, se poate aprecia că motivul legiuitorului de a impune o astfel de interdicție are, într-o anumită măsură, rolul de a înlătura suspiciunea că avocatul ar putea să influențeze prin mijloace ilicite soluția în latura penală a cauzei, în considerarea onorariului de succes pretins.

7. Tot în calitate de coordonator al departamentului de Inițiativă legislativă, am reprezentat Consiliul Baroului Cluj, la dezbaterea din Senatului României, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări – ”Identificarea priorităților de lege ferenda din perspectiva profesiei de avocat – senzor al realității juridice – pentru legislatura parlamentară 2016-2020”.

Dintre propunerile Consiliului Baroului Cluj care au fost susținute în cadrul dezbaterii, amintesc: alegerea consilierilor UNBR de Adunarea Generală nu de către Congres; reformarea normei de reprezentare a barourilor în Congres și în Consiliul UNBR; alegerea președintelui UNBR de către Congresul Avocaților și limitarea numărului de mandate ale acestuia la două, ca în cazul funcției de decan; posibilitatea mandatării unui avocat pentru a participa la Adunările Generale în locul unuia sau a mai multor avocați; posibilitatea SPRL-urilor de a opta pentru impozitarea aplicabilă microîntreprinderilor; modificarea regimului TVA pentru formele de exercitare ale profesiei de avocat care sunt plătitoare de TVA, fie prin scutire de la plată, fie prin aplicarea unei cote reduse; reglementarea la nivelul Codului fiscal a regimului deductibilității concediului avocatului; reglementarea restrictivă a domeniilor în care doar avocații pot presta activități cu excluderea altor profesioniști persoane juridice; reglementarea mai detaliată și mai restrictivă a posibilității instanțelor de a cenzura onorariul avocațial conform Codului de procedură civilă; creșterea puterii investigative a avocatului prin accesul, în condiții similare magistraților, la anumite baze de date; reglementarea răspunderii disciplinare a avocatului printr-o mai previzibilă stabilire a faptelor care constituie abateri disciplinare.

8. Am propus reconceptualizarea Jurnalului Baroului Cluj, cu periodicitate bianuală, editat de Editura Solomon și cu un consiliu științific, care să acționeze cu rol de filtru științific pentru materialele ce urmează a fi publicate. În măsura în care materialele transmise spre publicare vor respecta termenul limită, cele două numere anuale ar trebui să apară în lunile mai, respectiv noiembrie ale anului în curs. De asemenea, propunerea acceptată de Consiliul Baroului a fost aceea ca fiecare număr să aibă un buget fix pentru fiecare număr, destinat pe de o parte editării, iar pe de altă parte drepturilor de autor acordate celor a căror materiale vor fi publicate, cu precizarea că editorul-șef, editorii și consiliul științific nu sunt remunerați, chiar dacă (în cazul membrilor colegiului editorial) vor avea materiale publicate în conținutul Jurnalului.

9. Nu am susținut prin vot adoptarea hotărârii Consiliului Baroului Cluj nr. 65/2019 privind avizarea paginilor web din mai multe motive:

  • Am considerat că, raportat la modificările din anul 2017 a Legii nr. 51/1995, republicată, aceasta a reconfigurat noțiunea de publicitate a profesiei de avocat. Astfel, din analiza celor două texte legale, reiese că anterior momentului martie, 2017, legiuitorul interzicea publicitatea profesională, alin. 2 al art. 48 vorbind doar despre posibilitatea avocatului de a informa publicul asupra exercitării profesiei, conform prevederilor Statutului.
  • Perspectiva asupra publicității profesionale s-a schimbat fundamental (de la interdicție la liberalizare) prin modificarea din martie, 2017, articolul în forma sa nouă permițând orice publicitate făcută de avocat, cu respectarea criteriilor stabilite prin art. 47 din Lege (în numerotarea legii de după republicare).
  • Chiar dacă prevederile alin. 2 din art. 47 din Legea nr. 51/1995, republicată, arată că Statutul prevede detaliat normele aplicabile publicității, acesta nu a fost adus la zi de la momentul intrării în vigoare a normei care permite publicitatea avocatului sau a formei de exercitare a profesiei.
  • Consecutiv, prevederile statutare din Capitolul IV, Secțiunea 1, subsecțiunea 4 a Statutului profesiei de avocat (art. 243-250) și-au încetat aplicabilitatea la momentul intrării în vigoare a textului art. 47 din Legea nr. 51/1995, republicată.
  • Prin urmare, am considerat că ar trebui adoptat de către Consiliu o hotărâre prin care să se arate că prevederile aplicabile oricărei forme de publicitate (inclusiv cele prin intermediul paginilor din rețele de socializare) sunt cele stabilite de art. 47 din Lege și art. 20 din Codul deontologic al avocatului român, prevederi pe care avocații trebuie să le aibă în vedere și a căror nerespectare constituie abatere disciplinară.
  • În acest mod, s-ar fi afirmat regula conformării benevole a avocaților la reglementările deja existente care privesc publicitatea.

Consiliul a ales însă calea supranormării și stabilirii unei proceduri active de avizare a tuturor mijloacelor de publicitate din mediul online al avocaților.

10. Nu am susținut majorarea contribuției la bugetul Baroului Cluj, după cum am detaliat pe larg în postarea de aici.

Ce n-am făcut?

1. Implementarea plății contribuțiilor cu cardul la casieria Baroului și a C.A.A. – Filiala Cluj pe care am propus-o încă din 2018, nu este încă operațională datorită nefinalizării implementării softului de administrare internă. S-a stabilit ca termen limită pentru implementarea softului finalul lunii martie, 2020, urmând ca ulterior să se reia discuția privind plata cu cardul.

2. Am renunțat la ideea editării Newsletter-ului C.J.U.E. al Baroului Cluj. În măsura în care se va considera oportun, aspectele privind jurisprudența CJUE se vor aborda în cadrul Jurnalului Baroului Cluj, în forma sa reconceptualizată.

Foarte probabil puteam să mă implic în mai multe proiecte, dar din motive pe care nu vreau să le enumăr cu titlu de scuze, nu am reușit. Sper ca în acest al treilea an să reușesc mai multe.

Aștept în continuare mai ales criticile voastre, dar și sugestiile pentru noi proiecte. După cum zice și darea de seamă a Consiliului: este nevoie și de implicarea voastră pentru a face Baroul Cluj un barou mai performant.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.