Congresul avocaților 2017. Preambul. Lamentațiile unei „voci” neavizate

…Profesia trebuie să răspundă la astfel de preocupări și să identifice căi de rezolvare a soluțiilor propuse, pe bază de reguli. Demersul este dificil, deoarece se realizează pe fondul unei crize de identitate, întreținută adesea de „vocile” profesiei, datorată fie absenței unei culturi reale de apartenență organizațională la un Corp profesional care funcționează pe bază de reguli și competențe legale, fie unei competențe profesionale deficitare, explicabilă istoric prin caracteristicile perioadei de creștere numerică în exces a profesiei, fără criterii și observarea perspectivei!…

Într-un „editorial” explicativ al temei Congresului de anul acesta (Avocatul și accesul la justiție), președintele UNBR și-a exprimat cât se poate de clar opinia că rezolvarea problemelor avocaturii sau cu care se confruntă avocații în exercitarea profesiei (primele fiind intrinseci profesiei, celelalte extrinseci) nu se poate face decât respectând cumulativ două condiții: a) regulile impuse de profesie; b) competențele legale.

Altfel, „vocile” profesiei, fără cultură reală „de apartenență organizațională” sau deficitar competente profesional ar face mai bine să tacă. Citește în continuare „Congresul avocaților 2017. Preambul. Lamentațiile unei „voci” neavizate”

Mergem mai departe

Adunarea Generală a avocaților din Baroul Cluj din 10 martie nu a arătat decât că atunci când vrem, putem să ne susținem nemulțumirile. Și să le și rezolvăm. Indiferent de subiect, apărarea profesiei, modificarea legislației, implicarea în proiecte sociale, implicarea în deciziile locale, care ne influențează direct, constanta trebuie să fie implicarea.

Chiar dacă am amânat discutarea Proiectului de modificare a legislației noastre pentru o adunare generală extraordinară din mai, ne-am apărat profesia. Asta pentru că tot timpul oamenii sunt mai importanți decât discuțiile juridice. Citește în continuare „Mergem mai departe”

Haideți să fim mici și frustrați. Din solidaritate

Nu mi-au plăcut niciodată ocolișurile, așa că o să vobesc direct și sincer.

Azi, Alin Golban, de la Clujust, a scris un articol (acesta – precizare ulterioară: articolul fiind înlăturat de pe site, aveți conținutul lui aici) în care, fără să aibă curajul de a zice direct un nume, se leagă de colega noastră, avocat în Baroul Cluj, Dana Bizo. Citez din articol:

Dar dacă tu ești avocat care mai mult oficii după 15 ani în profesie, atunci singurul articol pe care îl pot face are titlul ”De 15 ani, nelipsită la oficii”. Aaa, dar nu vrei așa.

Primul lucru pe care îl remarc este faptul că domnul Golban are o atitudine de discreditare față de avocații care fac oficii. Citește în continuare „Haideți să fim mici și frustrați. Din solidaritate”

„Păcatele avocaturii”. Ce facem cu barourile „mici”?

Fără a încerca să acuz sau să arăt cu degetul, constat că viitorul avocaturii în barourile mici este unul nu prea senin, în contextul în care marea masă de stagiari aplică pentru barourile mari, cu centre universitare – de obicei cele unde au absolvit facultatea.

Citind zilele trecute ce spunea colegul Bogdan Ilea, decanul „micului” Barou Sălaj, într-un articol de pe avocatura.com, mi-am dat seama că dintr-un barou „mare” cum e Clujul, lucrurile acestea se văd și simt mai puțin. Cu atât mai mult dintr-unul ca București sau din Palatul de Cristal al UNBR. Citește în continuare „„Păcatele avocaturii”. Ce facem cu barourile „mici”?”

Guest post: Necesitatea unor modificări ale legislației specifice profesiei de avocat în privința societăților profesionale cu răspundere limitată pentru a putea beneficia de regimul fiscal al microîntreprinderilor

Avocat Dr. Marius-Ioan Floare

Baroul Cluj

Prin Ordonanța de Urgență nr. 3/2017 s-au modificat o serie de prevederi ale Codului fiscal (Legea nr. 227/2015) în ceea ce privește regimul fiscal și condițiile de încadrare ale microîntreprinderilor. Astfel, începând cu data de 1 februarie 2017, beneficiază de acest regim fiscal persoanele juridice române care au o cifră de afaceri de până la 500.000 de euro pe an (2.270.550 lei la cursul valabil la 31 decembrie 2016), realizeză maximum 20% din venituri din consultanță și management, părțile sociale nu sunt deținute de stat sau unități administrativ-teritoriale și nu se află în dizolvare urmată de lichidare, fiind interzisă și desfășurarea anumitor activități reglementate de art. 48 al. 6 din Codul fiscal (activități bancare, asigurări, piață de capital, jocuri de noroc, explorare și exploatare petrol și gaze) care nu pot avea legătură cu profesia de avocat. Citește în continuare „Guest post: Necesitatea unor modificări ale legislației specifice profesiei de avocat în privința societăților profesionale cu răspundere limitată pentru a putea beneficia de regimul fiscal al microîntreprinderilor”