Avocat Dr. Marius-Ioan Floare
Baroul Cluj
Prin Ordonanța de Urgență nr. 3/2017 s-au modificat o serie de prevederi ale Codului fiscal (Legea nr. 227/2015) în ceea ce privește regimul fiscal și condițiile de încadrare ale microîntreprinderilor. Astfel, începând cu data de 1 februarie 2017, beneficiază de acest regim fiscal persoanele juridice române care au o cifră de afaceri de până la 500.000 de euro pe an (2.270.550 lei la cursul valabil la 31 decembrie 2016), realizeză maximum 20% din venituri din consultanță și management, părțile sociale nu sunt deținute de stat sau unități administrativ-teritoriale și nu se află în dizolvare urmată de lichidare, fiind interzisă și desfășurarea anumitor activități reglementate de art. 48 al. 6 din Codul fiscal (activități bancare, asigurări, piață de capital, jocuri de noroc, explorare și exploatare petrol și gaze) care nu pot avea legătură cu profesia de avocat.
Microîntreprinderile achită în mod obligatoriu un impozit de 1% din cifra de afaceri pentru cele care au cel puțin un salariat și 3% din cifra de afaceri pentru cele fără salariați. Persoanele juridice cu un capital de minim 45.000 lei pot însă opta pentru regimul impozitului pe profit, chiar dacă îndeplinesc condițiile de microîntreprindere.
Având în vedere certele avantaje fiscale ale acestui regim de microîntreprindere, ar fi necesar să existe cel puțin o formă de exercitare a profesiei de avocat care să poată beneficia de acesta. Forma de exercitare a profesiei care ar putea beneficia de acest regim fiscal cu minime modificări legislative ale legislației specifice a profesiei de avocat este societatea profesională cu răspundere limitată (care are personalitate juridică), dar ar fi necesară modificarea art. 6 al. 8 din Legea nr. 51/1995, republicată, care prevede acum că fiecare asociat plătește impozit pe venit, iar modificarea ar putea fi următoarea:
Societatea profesională cu răspundere limitată conduce contabilitatea în partidă dublă şi este supusă regimului transparenţei fiscale, fiind plătitoare de impozit pe profit sau pe veniturile microîntreprinderilor, conform distincțiilor făcute de legislația fiscală. Fiecare asociat plătește impozit pe dividendele cuvenite de la societate și contribuții la sistemele de asigurări proprii în funcție de cota din veniturile brute ale societății corespunzătoare părților sale sociale.
Cifra de afaceri de maximum 500.000 de euro ar fi acoperitoare pentru activitatea societăților de avocați mici și mijlocii, doar societățile profesionale foarte mari sau cele care realizează mai mult de 20% din venituri din consultanță neputând beneficia de această lege. Formele de exercitare a profesiei de avocat care realizează peste 80% din venituri din activitățile de reprezentare sau asistare a clienților și de redactare de înscrisuri pentru aceștia ar putea beneficia de acest regim fiscal, plătind un impozit de cel mult 3% din cifra de afaceri, mai favorabil decât plata impozitului pe venit de 16% în toate situațiile în care totalul cheltuielilor nu depășește 81,25% din totalul veniturilor. Pentru societățile profesionale cu răspundere limitată cu cel puțin un salariat, regimul fiscal al microîntreprinderii este avantajos dacă nivelul cheltuielilor nu depășește 93,75% din venituri.
Pentru a beneficia pe deplin de această lege, mai ales de cota de 1% pentru societățile cu cel puțin un salariat, fără a interveni în vreun fel asupra legislației fiscale generale (aspect care ar fi mai greu de realizat) ar fi poate necesare anumite clarificări și privind regimul avocaților salarizați în interiorul profesiei, în sensul asimilării lor depline, mai ales din punct de vedere al regimului fiscal și al regimului juridic general, cu salariații cu contract de muncă, aceștia putând avea și în aceste cazuri drepturile și obligațiile specifice profesiei de avocat. Oricum, Legea nr. 51/1995 reglementează sumar această modalitate de exercitare a profesiei de avocat, ea fiind doar menționată tangențial la art. 5 al. 5, art. 15 lit. a și la art. 21 al. 4, calitatea de avocat salarizat în interiorul profesiei fiind prevăzută doar prin raportare la societățile profesionale și nefiind motiv de incompatibilitate.
Pentru toate cele de mai sus, mai ales având în vedere și posibila modificare a regimului general al fiscalității în anul 2018, mai ales posibilitatea unui impozit progresiv pe venit, credem că ar fi utilă modificarea legislației specifice profesiei de avocat pentru a putea beneficia, cel puțin prin intermediul uneia dintre formele de exercitare a profesiei de avocat, de actualul regim fiscal favorabil al microîntreprinderilor și de posibilele diferențe viitoare între fiscalitatea pe veniturile persoanelor fizice și cea pe profitul persoanelor juridice.
Avocatura Altfel 