Colegii avocați din mai multe barouri au identificat în practica lor și au transmis spre dezbatere Congresului mai multe probleme punctuale care au în vedere tema de anul acesta a Congresului „Avocatul și accesul la justiție”. În unele situații ei au propus și eventuale remedii. In extenso, documentul îl găsiți aici, pe siteul UNBR. Sintetic, din el se pot identifica mai multe probleme și eventuale soluții, unele comune mai multor rapoarte (barouri): Continuă lectura „Congresul Avocaților 2017. Probleme identificate de barouri raportat la tema Congresului „Avocatul și accesul la justiție””
Congresul avocaților 2017. Preambul. Lamentațiile unei „voci” neavizate
…Profesia trebuie să răspundă la astfel de preocupări și să identifice căi de rezolvare a soluțiilor propuse, pe bază de reguli. Demersul este dificil, deoarece se realizează pe fondul unei crize de identitate, întreținută adesea de „vocile” profesiei, datorată fie absenței unei culturi reale de apartenență organizațională la un Corp profesional care funcționează pe bază de reguli și competențe legale, fie unei competențe profesionale deficitare, explicabilă istoric prin caracteristicile perioadei de creștere numerică în exces a profesiei, fără criterii și observarea perspectivei!…
Într-un „editorial” explicativ al temei Congresului de anul acesta (Avocatul și accesul la justiție), președintele UNBR și-a exprimat cât se poate de clar opinia că rezolvarea problemelor avocaturii sau cu care se confruntă avocații în exercitarea profesiei (primele fiind intrinseci profesiei, celelalte extrinseci) nu se poate face decât respectând cumulativ două condiții: a) regulile impuse de profesie; b) competențele legale.
Altfel, „vocile” profesiei, fără cultură reală „de apartenență organizațională” sau deficitar competente profesional ar face mai bine să tacă. Continuă lectura „Congresul avocaților 2017. Preambul. Lamentațiile unei „voci” neavizate”
„Păcatele avocaturii”. Ce facem cu barourile „mici”?
Fără a încerca să acuz sau să arăt cu degetul, constat că viitorul avocaturii în barourile mici este unul nu prea senin, în contextul în care marea masă de stagiari aplică pentru barourile mari, cu centre universitare – de obicei cele unde au absolvit facultatea.
Citind zilele trecute ce spunea colegul Bogdan Ilea, decanul „micului” Barou Sălaj, într-un articol de pe avocatura.com, mi-am dat seama că dintr-un barou „mare” cum e Clujul, lucrurile acestea se văd și simt mai puțin. Cu atât mai mult dintr-unul ca București sau din Palatul de Cristal al UNBR. Continuă lectura „„Păcatele avocaturii”. Ce facem cu barourile „mici”?”