Când ai ocazia ca președintele UNBR să-ți răspundă întrebărilor, într-un interviu, te simți bucuros de reușită (întrebările le-am pus sincer, chiar voiam să îi cunosc poziția asupra celor cinci subiecte enumerate la începutul interviului). Când din răspunsuri afli în plus că ești candidat la funcția de decan al Baroului Cluj, eh, atunci chiar ești fericit!

Lăsând comicul situației pentru când veți ajunge la acea parte din interviu, îi mulțumesc domnului Florea pentru că a acceptat provocarea. Citiți interviul în întregime chiar dacă e ceva mai lung. Eu zic că merită.

Întrebările au un preambul deoarece vizează cinci mari teme de discuție:

  1. Democrația instituțională a UNBR și libertatea de expresie a avocatului
  1. Transparența decizională și a modului de cheltuire a banilor avocaților
  2. Modelul contributiv pentru sistemul de pensii al avocaților
  3. Modul de stabilire al onorariilor avocaților și onorariile minimale
  4. Modernizarea profesiei

Avocat Dan Chertes: V-am criticat înainte de Congresul Avocaților din 2017 pentru următoarea poziție exprimată pe site-ul Jurdice.ro în materialul „De ce un Congres al Avocaților cu tema Avocatul și accesul la Justiție”: „…Profesia trebuie să răspundă la astfel de preocupări și să identifice căi de rezolvare a soluțiilor propuse, pe bază de reguli. Demersul este dificil, deoarece se realizează pe fondul unei crize de identitate, întreținută adesea de „vocile” profesiei, datorată fie absenței unei culturi reale de apartenență organizațională la un Corp profesional care funcționează pe bază de reguli și competențe legale, fie unei competențe profesionale deficitare, explicabilă istoric prin caracteristicile perioadei de creștere numerică în exces a profesiei, fără criterii și observarea perspectivei!…”.

Din afirmația dvs. reiese că „vocile” profesiei, fără cultură reală „de apartenență organizațională” sau deficitar competente profesional ar face mai bine să tacă. Poziția dvs. consolidează opinia generală existentă în rândul avocaților care nu fac parte din niciun organ de conducere al profesiei că UNBR (prin organele de conducere) s-a închis într-un turn de fildeș și nu e deschis dialogului cu „muritorii de rând”.

Contează sau nu pentru dvs. ce au de zis avocații, chiar individual, fără a le trece nemulțumirile prin filtrul organelor locale de conducere, ci ajunse răzleț la urechile dvs.? Contează să avem cât mai multe voci în profesie care să aibă poziții mai ales critice la adresa conducerii UNBR? Dacă da, cum se reflectă aceasta în sfera măsurilor luate ulterior?

Avocat Gheorghe Florea: Dacă eram în acel turn de fildeș despre care vorbiți, în mod cert nu v-aș fi răspuns astăzi la întrebări. Am răspuns provocării dumneavoastră, în condițiile în care sunteți unul dintre principalii critici ai Uniunii Naționale a Barourilor din România (în continuare, UNBR), fie prin intervenții directe în spațiul public, fie prin materiale scrise, publicate inclusiv în reviste ale barourilor care promovează discuțiile libere despre UNBR. Și nu cred că v-ați lovit de vreun zid sau vreun alt filtru atunci când ați vrut să intrați în dialog cu mine. Însă mă aștept și eu din partea dumneavoastră și a altor avocați ca aceste critici să fie de bună credință și să aibă un scop constructiv. Pentru că interpretarea dumneavoastră că aș fi dat de înțeles că „vocile” profesiei, fără cultură reală „de apartenență organizațională” ar face mai bine să tacă este greșită sau rău intenționată. Susțin că atunci când identifici o problemă, poate găsești și o soluție și faci o propunere la barou sau la Uniune, ca să fie dezbătută de toată lumea interesată!

Or, sunt voci, din păcate destule, care vin cu propuneri direct la diverse publicații, fără să le comunice și organizației profesionale, cu scop evident de promovare personală! Și atunci spun că UNBR „n-a făcut, n-a dres”, deși nici cei care critică nu au făcut vreo propunere concretă. Vă dau ca exemplu noile reglementări privind funcționarea profesiei din Legea de modificare a Legii nr. 51/1995, promulgate în martie a.c. sau Legea privind sistemul Casei de asigurări a avocaților și, implicit, sistemul pensiilor avocaților. Au fost foarte multe apeluri ale UNBR către baroruri, prin care li s-a recomandat să consulte avocații în legătură cu legile profesiei. Din păcate au fost puține reacții în timpul consultărilor, dar după ce actul normativ a fost adoptat, au venit o serie de critici din partea unor colegi care n-au avut nicio opinie în timpul dezbaterilor. La aceste voci m-am referit în citatul pe care l-ați dat în întrebare! Și la acele voci care aruncă lături în profesie, în totală contradicție cu orice logică juridică, deși sunt avocați și nu poți să-I suspectezi că nu înțeleg anumite aspecte elementare de drept. Mă refer aici la toată mascarada cu „superimunitatea” avocaților!

Și pentru că m-ați întrebat, vă răspund că da, contează să avem cât mai multe opinii critice la adresa actelor propuse sau adoptate de UNBR! Însă astfel de critici au valoare doar în prezența unei argumentații și, eventual, a unei soluții. Nu este suficient nici tupeul nici moralitatea incertă a soluțiilor propuse. Susțin cu toată forța libertatea de exprimare a avocatului. Și acum doi ani, cu ocazia Zilei Europene a Avocaților, aceasta a fost tema. Am făcut atunci un îndemn către toți avocații, să iasă în public, să vorbească, să apere drepturile și libertățile cetățenilor, să-și apere profesia.

Reiterez și acum acest îndemn. Am pretenția, totuși, să nu se proiecteze pe avanscena locului în care se decid politicile profesionale și să se „anine” ca un ornament de ocazie, discursul delimitativ, critic, care dă bine, unde nu contează că se dă „șefia”, în profesie, indiferent de nivel, „la schimb”, într-un model negustoresc de complicități suspecte, utile doar electoral, în care este dificil să distingi între nulități și campioni, mai ales când stai la aceeași masă cu cei care decid! Dar am credința că înainte de a ne spăla rufele în public și a arunca cu noroi unul în altul, este bine să încercăm un dialog! Pentru că altfel imaginea profesiei se degradează și toți avem de suferit. Este păcat că se pierd momentele-cheie ale construcției viitorului profesiei, pentru care UNBR a inițiat proiecte precise prin implicarea celor mai tineri membrii ai Consiliilor barourilor, detaliate pe site-ul UNBR.

Avocat Dan Chertes: De la Congresul Avocaților 2016 încoace, după care am fost criticat că am înregistrat o parte din ziua a doua a acestuia „fără permisiune de la conducere”, am ridicat în continuu problema lipsei de transparență a organelor profesiei. Aparent, totul este transparent în Uniune: hotărârile se comunică, bugetele sunt prezentate în fiecare an. Avocații continuă să nu aibă încredere că există o cheltuire rațională a banilor pe care Uniunea îi colectează, sub diferite denumiri. Unul dintre cele mai bune exemple care-mi vine în minte sunt costurile cu Congresul Avocaților (costul exagerat al unui meniu, de exemplu).

Pe când:

  • Bugete cu rubrica de cheltuieli extrem de detaliată?

  • O informare transparentă asupra costurilor individuale cu: formatorii INPPA, consilierii UNBR, personalul auxiliar, în principiu oamenii care lucrează pentru avocați?

  • Un Monitor Oficial al tuturor hotărârilor organelor centrale și locale ale UNBR și Barourilor componente?

  • O evidență nominală a votului prin care s-au adoptat hotărârile organelor de conducere, ca responsabilitatea pentru hotărârile păguboase să cadă în sarcina celor care le-au adoptat?

  • O evidență (chiar și numai la nivel intern, dar cu acces liber al oricărui avocat) a discuțiilor efective (nu a unor procese-verbale rezumative) în organele de conducere a problemelor de pe ordinea de zi (înregistrarea audio a ședințelor consiliilor barourilor și consiliului UNBR)?

Avocat Gheorghe Florea: Dacă ați citi Regulamentul de organizare și funcționare a U.N.B.R. și de desfășurare a ședințelor Consiliului U.N.B.R., ați vedea că potrivit art. 17, punctul (9) „Cu aprobarea Congresului, prin vot, lucrările pot fi înregistrate prin mijloace audio şi video”. Întotdeauna s-a supus aprobării Congresului cum și cine va face înregistrările, pentru că sunt lucrări în care se adoptă hotărâri, decizii, rezoluții și este nevoie de exactitate, nu de interpretări prin scoatere din context, de vehicularea unor înregistrări scoase din context. În plus, deliberările sunt secrete, potrivit Legii nr. 51/1995. Faceți dumneavoastră propunere de modificare, dacă nu vă convine!

Vă spun asta, pentru că „vorbiți în numele avocaților”, despre care spuneți că „…continuă să nu aibă încredere că există o cheltuire rațională a banilor pe care Uniunea îi colectează…”. Faceți generalizări, în loc să vă asumați personal aceste chestiuni, care reprezintă, în raport de modul în care ați structurat temele de interviu, o veritabilă temă de campanie electorală, în care vă implicați cu un iz războinic evident!

Avocații sunt liberi să scrie ce vor, să spună ce vor presei și asta se întâmplă de obicei la Congresele Avocaților. Nu cred că a suferit vreodată cineva vreo repercusiune din partea conducerii UNBR pentru că a declarat ceva sau a spus ce a gândit. Faptul că eu am criticat uneori anumite opinii exprimate în presă de către alți avocați, pentru a apăra profesia, e dreptul meu la opinie și la liberă exprimare, așa cum îl aveți și dumneavoastră. Nimeni nu v-a interzis vreodată și nici măcar nu v-a întrerupt când ați exprimat vreo opinie în forul Congresului sau în altă parte.

Observ că sunteți foarte mândru că mă criticați și vă faceți chiar campanie electorală cu asta! Amintiți cum m-ați tot criticat în majoritatea întrebărilor din acest interviu, la care nici nu sunt sigur că așteptați vreun răspuns, având în vedere că, de fapt, ele au ca scop promovarea dumneavoastră pentru apropiatele alegeri la Baroul Cluj. Dar, dacă veți deveni decan, ar trebui să citiți cu atenție reglementările profesiei și să știți că barourile suportă cheltuielile organizării congreselor, în funcție de numărul reprezentanților acestora, potrivit art. 22 din Regulamentul de organizare și funcționare a UNBR, iar desocotirea cheltuielilor se face imediat după fiecare Congres, fiind supusă verificărilor efectuate de Comisia de cenzori, potrivit legii. Sau să propuneți schimbarea acestora, dacă nu vă convin. Singur nu puteți lua hotărâri pentru profesie. Așa că puteți cere situația „detaliată” a cheltuielilor suportate de baroul din care faceți parte decanului dumneavoastră, pentru că o are. Să nu uităm că UNBR este Uniunea Barourilor, nu Uniunea Avocaților, deoarece barourile au dorit mai multă autonomie, inclusiv în relația cu avocații, și au avut-o. Dar dacă dumneavoastră v-ați propus ca temă de campanie tocmai rolul de dictator al UNBR, sigur că omiteți aceste aspecte care vă încurcă în strategie.

În rest, consultați site-ul UNBR, pentru că veți găsi o bună parte dintre informațiile pe care le solicitați, fie că acestea sunt publicate în Buletinul informativ, fie în rapoartele anuale, întocmite pentru Congresele UNBR, fie la alte rubrici. Rapoartele anuale financiare sunt publicate pe site-ul UNBR și acolo veți găsi, în detaliu, situația veniturilor și a cheltuielilor.

Eu nu știu ce numiți dumneavoastră „detaliat”. Vă recomand să faceți dumneavoastră o propunere de modificare a reglemetărilor profesionale, în care să stipulați să se publice pe site-ul UNBR nota de plată detaliată, eventual scanată, de la mesele avocaților prezenți la Congres. Dacă dumneavoastră credeți că a publica pe site-ul UNBR sau pe bloguri costul detaliat al aperitivului din farfuria participanților la Congresul avocaților este o dovadă de transparență și de bune maniere, care dă bine imaginii profesiei, nu aveți decât să propuneți acest lucru!

Cât privește accesul la înregistrările audio ale Congresului, dar și ale altor ședințe, s-au făcut demersuri pentru adaptarea site-ului UNBR, în caz că cei prezenți la Congres vor vota publicitatea lucrărilor, cu respectarea legii. Personal, chiar îmi doresc ca înregistrările Congresului să fie publice pentru a se evita practicile de rea credință, de scoatere din context a intervențiilor și de responsabilizare a intervențiilor!

Avocat Dan Chertes: Dacă nu mă înșel, la Congresul Avocaților din 2016 ați afirmat că 65% dintre avocați plătesc contribuțiile la sistemul de pensii la pragul minim de cotizare. Prin urmare, suntem o profesie cu o majoritate ce tinde să devină pauperizată, aspect care generează mai multe efecte secundare negative pe care le știm cu toții. În Proiectul de modificare a legislației profesiei pe care îl dezbatem din februarie, 2016 la Cluj-Napoca, una dintre propunerile de modificare ține de regândirea contribuției în sensul eliminării pragului minim de cotizare, astfel încât procentul de contribuție să se aplice la venitul efectiv realizat, veniturile avocaților fiind puternic fluctuante de la o lună la alta și pentru că din punct de vedere al echității ar fi corect să contribui procentual din cât câștigi efectiv. O astfel de propunere vine dublată de o eventuală creștere a plafonului maximal de contribuție și de o discuție asupra posibilității majorării procentului de contributivitate (având în vedere că sistemul public de pensii are un procent de 26%).

Nu vi se pare firească o astfel de protecție socială a avocaților (principiul „plătești pentru cât câștigi”)? Este pragul minim o modalitate indirectă de excludere din piața avocaturii a celor care câștigă sub acesta? Dacă am fi o profesie unită, nu ar trebui să găsim soluții de protecție a individului în corpul profesional, mai degrabă decât de excludere al acestuia din el prin mijloace de presiune indirectă?

Avocat Gheorghe Florea: Propunerea despre care vorbiți este a dumneavoastră, nu a avocaților, așa că nu aveți decât să o susțineți și dacă va fi votată (căci bănuiesc că sunteți conștient că o asemenea hotărâre nu se poate lua fără votul plenului organului de conducere a profesiei competent, potrivit Legii) atunci asta se va întâmpla! Dacă doriți opinia mea, nu pot să vă răspund decât tot cu o întrebare: Cum poate fi plătită o pensie unui om care nu a cotizat la sistemul de pensii pentru că nu a avut venituri? Mai mult, cum poate fi plătită și pensia dumneavoastră cu un astfel de sistem?

Dar, se vede că mizați pe faptul că suntem în era „post adevăr” și atâta vreme cât reacția emoțională a publicului a fost stimulată, adevărul nici nu mai contează!

În rest, pentru întrebări cu privire la pensiile avocaților, vă rog să vă adresați Casei de Asigurări a Avocaților, care este organizată autonom, și vă poate da răspunsuri mai calificate și mai exacte decât pot să vă dau eu în acest sens.

În ceea ce privește pauperizarea avocaturii, aceasta este o chestiune dureroasă, care cred că nu poate fi rezolvată prin micșorarea contribuției la sistemul de pensii. Așa ceva n-ar face decât să accentueze această pauperizare în perspectivă. Eu cred că trebuie să ne gândim cum putem crește calitatea serviciilor avocațiale, cum le putem promova mai eficient, cum putem face față inovațiilor tehnologice care tind să ia locul profesioniștilor. Dacă urmăriți ce se întâmplă în lume, aceasta este marea problemă a profesiei în zilele noastre!

Cred că aceasta ar fi fost o temă mult mai aspirațională, mai nobilă și s-ar potrivi mai bine tinereții dumneavoastră, pentru campania electorală pe care o duceți.

Recent, au fost alegeri la Consiliul Barourilor din Franța și a fost bătălie pe această temă de campanie în rândul candidaților, care, cum știți, este și tema centrală a Zilei Europene a Avocaților, propusă de CCBE: „Avocații în e-voluție. În ce mod transformarea digitală poate întări relația cetățean avocat”. La asta cred că trebuie să ne gândim pentru a evita pauperizarea avocaturii în viitorul apropiat, pentru că dacă nu vom face față acestor schimbări, nu vom fi în trend cu cererea de servicii integrate, vom fi striviți de platformele juridice online, care vor veni cu răspunsuri instant la nevoile clienților. Și în spatele acestor platforme nici nu vom ști dacă stau avocați sau alți profesioniști. Sau pur și simplu inteligență artificială! Informația juridică se democratizează și cred eu că ceea ce contează este plus-valoarea dată de o înaltă calitate a prestației avocațiale, de valorile profesiei referitoare la loialitate față de client, confidențialitate, etică înaltă. Aș vrea să văd tineri candidați la decanatul barourilor, care să susțină nevoia de creștere a calității prestației avocațiale, ca soluție de a face față pauperizării.

Avocat Dan Chertes: Una dintre temele de actualitate este cea a mult criticatelor (și de către mine) onorarii minimale. Contradicția dintre ideea de profesie liberală și ideea fixării unor onorarii minimale este una dintre critici. O alta privește modul lacunar de redactare al anexei, respectiv al sumelor ce reprezintă onorariile minimale și cauzelor la care ele se aplică.

Până la urmă:

  • Sunt obligatorii onorariile minimale recomandate?

  • Dacă da, sunt în vigoare? Putem fi sancționați pentru nerespectarea sumelor stabilite prin art. I?

  • A fost intenționată sau nu contradicția dintre art. 31 alin. 1 ind. 2 din Legea nr. 51/1995 (imposibilitatea stabilirii onorariilor sub cele din tabloul onorariilor minimale) și art. 66 lit. x) din Lege (caracterul de recomandare al minimalelor)?

  • Ne paște ca Uniune o sancțiune de la Consiliul Concurenței pe subiectul minimalelor?

  • În contextul minimalelor, ce facem cu avocatura PRO BONO, față de care, într-un interviu pe Juridice.ro după Congresul Avocaților din 2017 ați avut o poziție constructivă afirmând că: „…Un exemplu în acest fel ar fi abordarea avocaturii pro bono în contextul accesului la justiție. E greu de abordat acest subiect în contextul frustrărilor pe care le întâmpină avocații din punct de vedere financiar. Însă, pe termen mai lung, aduce beneficii. E vorba de imagine, de credibilitate, de îmbunătățirea relațiilor cu comunitatea”?

Avocat Gheorghe Florea: Întrebarea dumneavoastră a rămas parțial fără obiect, având în vedere hotărârea care a fost parțial suspendată, iar UNBR a anunțat că „Toate solicitările formulate de Consiliile Barourilor, întrebările adresate de avocați sau de forme de exercitare a profesiei pentru clarificarea aplicării normelor de recomandare privind onorariile minimale, propunerile de a se delega Consiliilor Barourilor dreptul de a decide adoptarea sau neadoptarea unor reguli privind onorariile minimale, cu respectarea legii, în funcție de situația fiecărui barou, etc. vor fi analizate de Grupul de lucru al Consiliului UNBR cu sprijinul membrilor Comisiei Permanente a UNBR care își exprimă disponibilitatea în acest sens”.

Este adevărat că textul hotărârii a avut niște lacune și niște inadvertențe care au ieșit la iveală post factum, după ce hotărârea a fost adoptată. Exact ce spuneam mai devreme, că opiniile vin când faptul e consumat, nu când sunt solicitate, când e nevoie de ele.

Cât despre inserarea în însăși corpul legii unor contradicții „intenționate”, să fim serioși! Cât timp a fost în dezbatere publică și proiectul de lege a fost publicat pe site-ul UNBR și al Barourilor care au dorit să-l publice, n-am avut feedback în acest sens. Nu sunt membru al Parlamentului , iar „acuza” dumneavoastră este o „șicană” prin care îmi atribuiți „puteri” pe care nu le am!

Având în vedere rațiunea legii, în speță a acestei hotărâri, reiese inechivoc faptul că aceste onorarii sunt de recomandare și nu afectează dreptul sacrosant al avocatului de a negocia liber onorariul în funcție de prevederile Legii si Statutului profesiei de avocat, în vigoare, inclusiv obligația de a respecta principiile concurentei profesionale oneste.

În legătură cu avocatura pro bono, aveți dreptate! E greu de abordat acest subiect în condițiile frustrărilor de care au parte avocații, dar și ale prevederilor Legii nr. 51/1995! Personal, sunt în favoarea practicilor pro-bono de către avocați întrucât sunt conștient de beneficiile acestora asupra imaginii avocaților. În plus, apar tot felul de organizații care fac consultanță juridică pro bono, sunt chiar diferite granturi oferite ONG-urilor în acest scop. Este momentul în care trebuie să ne deschidem mai mult în acest sens!

La Ziua Europeană a Avocaților din 2016, care a avut ca temă Accesul la Justiție, ca și la Congresul avocaților 2017, a fost abordată această tematică, însă fără prea mult succes. Principalul motiv invocat a fost cel al situației deosebit de grele a multor avocați, care nu mai au resurse și pentru avocatura pro bono. Dar tocmai de aceea, va trebui să promovăm mai mult avocatura pro bono, întrucât prin beneficiile de imagine, aceasta aduce, pe termen lung și alte beneficii.

Există și temerea că organele fiscale sau altă autoritate ar putea încadra avocatura pro bono la evaziune fiscală. Va trebui să o promovăm însă, atât la nivel național, cât și local, să-i facem pe oameni să înțeleagă în ce constă, faptul că avocatura pro bono nu e același lucru cu asistența juridică gratuită. Într-adevăr, trebuie să ne grăbim să găsim niște concepte sustenabile în acest sens și un cadru de reglementare adecvat. Așa că orice propuneri sunt binevenite!

Avocat Dan Chertes: Institutul Național al Magistraturii are pagină de Facebook și canal de Youtube pe care sunt postate o parte din înregistrările de la conferințele susținute sub egida lui. Consiliul Superior al Magistraturii are pagină de Facebook. Până și Serviciul Român de Informații are o astfel de pagină. Deși UNBR încearcă să pară că vrea să vină în secolul 21, senzația multor avocați este că asta nu se întâmplă suficient de repede sau chiar nu se întâmplă deloc.

Pe când:

  • O deschidere a UNBR (central și local, prin barouri) către modalitățile foarte rapide de comunicare: Facebook, Youtube, Twitter?

  • Modalități alternative de votare în Adunări Generale și chiar Congres (vot online, de exemplu)?

  • Un canal Youtube al INPPA, pe care să fie postate toate conferințele de pregătire inițială/continuă?

  • Debirocratizarea organelor locale și centrale (și scăderea costurilor cu consumabilele și poșta) prin primirea cererilor și transmiterea răspunsurilor la acestea exclusiv în format electronic?

Avocat Gheorghe Florea: Am vorbit destul de mult despre aceste aspect în mesajul pe care l-am transmis cu ocazia Zilei Europene a Avocaților. Lucrăm în acest sens atât la nivelul UNBR, cât și al barourilor și cred că acest lucru se vede deja.

Avem o serie de proiecte concrete în privința digitalizării. După cum știți, de circa un an de zile avem un site nou, la UNBR, conceput astfel încât să aibă toate funcționalitățile de care vorbiți dumneavoastră, dar și să ofere diferite instrumente digitale pe care avocații să le poată folosi în activitatea lor, cum ar fi un programul conversie audio-text, în care dictările avocaților se transform în text. Sunt finalizate sau în curs de dezvoltare aplicații funcționale în „Tabloul național al avocaților” precum si un Ghid al Registrului informatic al actelor atestate de avocat. Aplicațiile sunt disponibile avocaților din „Contul avocatului” aflat pe site-ul www.unbr.ro.

Ca exemplu, acestea se referă la interconectare cu Casa de Asigurări a Avocaților, pentru avocații din Baroul București, sesizare electronică a oficiului național de prevenire și combatere a spălării banilor, Interconectare cu portalul EMAP folosit de instanțe pentru verificarea avocaților cu drept de exercitare, instrument de transmitere securizată și de transfer de informații criptate etc. Sunt și alte chestiuni foarte acute de rezolvat, implementarea accesului avocatului la dosarul electronic, la instanțele unde există un astfel de dosar, în virtutea unui Protocol cu CSM. Găsiți mai multe informații despre aceste aspecte pe site-ul UNBR!

Cât privește comunicarea în rețelele sociale Facebook, Twitter sau Youtube, butoanele există pe site, însă ele nu sunt vizibile deocamdată. Însă va trebui să găsim pe cineva care să se ocupe de comunicarea în rețelele sociale, pentru că e devoratoare de timp și avocați voluntari nu am găsit. Practic, e nevoie de cineva care să stea toată ziua cu ochii în aceste rețele, care presupun instantaneitate, care să și înțeleagă cum funcționează, discuțiile care au loc și să fie apt să reacționeze în timp util, cu postări noi sau cu răspunsuri la întrebări. Vă asigur că ne vom grăbi să rezolvăm această chestiune.

Cu votul electronic este un deziderat mai vechi. După cum știți, art. 68, alineatul 8 din Statutul profesiei se prevede că „În regulamentul pentru organizarea adunării elective se poate prevedea ca exprimarea votului să poată fi făcută în formă electronică, cu respectarea dispoziţiilor legale privind cvorumul.” Consiliile barourilor, nu UNBR, adoptă regulamentul de organizare a alegerilor organelor de conducere ale baroului și fiecare trebuie să stipuleze aspectul privind votul electronic. Vă spun însă că sunt diferențe mari, extreme de mari de la un barou la altul, în ce privește digitalizarea și de aici provin greutățile.

Avocat Dan Chertes: O ultimă întrebare care vă privește direct, ca președinte UNBR: Ați fi de acord cu modificarea Legii nr. 51/1995 astfel încât să fie suplinită lacuna legislativă de a nu limita la două, ca în cazul decanului, numărul mandatelor președintelui UNBR?

Avocat Gheorghe Florea: Dacă o asemenea dispoziție ar fi votată, sigur că aș fi de acord cu ea!

Avocat Dan Chertes: Vă mulțumesc pentru răspunsuri.

Lasă un răspuns