Cea de-a doua zi de Congres a început cu continuarea discuțiilor pe tema „Avocatul și accesul la justiție”. Prima discuție punctuală a avut în vedere accesul la justiție a persoanelor defavorizate. Discuțiile fiind în format deschis („pe podium”) am participat la această dezbatere, punând în discuție problema accesului la justiție din perspectiva avocaturii pro bono. Punctual, argumentele mele au fost următoarele:

  • implicarea avocaților, la nivel oficial (instituțional), în avocatura pro bono este un examen de maturitate al profesiei și un câștig de imagine
  • în Proiectul de modificare a legislației profesiei pe care îl avem în dezbaterea Comisiei de la Cluj există o propunere de modificare în sensul facilitării avocaturii pro bono – art. 31 alin. 1 din Legea nr. 51/1995:

Pentru activitatea sa profesională avocatul are dreptul la onorariu şi la acoperirea tuturor cheltuielilor făcute în interesul procesual al clientului său. Distinct de situațiile de asistență juridică gratuită stabilite de art. 41 și 71, avocatul poate decide motivat acordarea de asistență juridică gratuită, pentru soț, partener de viață, rude sau pentru persoane pe care avocatul le consideră în dificultate conform dovezilor prezentate de acestea și care nu ar avea posibilitatea achitării onorariului.

  •  este necesară schimbarea principiului rolului exclusiv al decanului în aprobarea asistenței pro bono (art. 71 alin. 2 din Legea nr. 51/1995) printr-un vot de încredere, acordând avocatului dreptul la această apreciere (de a acorda asistența pro bono)
  • o astfel de modificare trebuie avută în vedere și prin punerea în balanță a oricărei critici privind-o pe aceasta cu drepturile persoanelor din grupurile vulnerabile (defavorizate)
  • necesitatea abandonării normei 1/2016 a Departamentului de Coordonare a Asistenței Judiciare din cadrul UNBR care generează o birocratizare excesivă inutilă (SAJ>Decan>SAJ>Avocat)
  • necesitatea unei declarații de intenție (cel puțin) sau a unei rezoluții a Congresului privind facilitarea avocaturii pro bono în contextul arătat, care să fie lăsată la aprecierea avocatului care dorește să se implice în astfel de cauze
  • votul de încredere exprimat printr-o astfel de atitudine ar fi necesar, pornind și de la premisa că, dacă nu putem avea încredere unii în alții că această permisiune va fi folosită cu bună-credință, nu putem avea pretenția de la alți parteneri de discuție să aibă încredere în noi pe orice elemente care privesc participarea la actul de justiție
  • la nivel național, rețeaua PRO BONO inițiată de ACTEDO, numără 66 de avocați care reprezintă o cifră infimă față de cei 24.000 de avocați activi de la nivel național, care s-ar putea implica în avocatura pro bono
  • o acceptare timidă din partea UNBR a existenței rețelei pro bono a ACTEDO este dovedită de publicarea pe siteul Uniunii a raportului ACTEDO pentru primul an de activitate
  • Concluzia: este benefică o abordare alternativă prin facilitarea avocaturii pro bono, paralelă cu alte modalități de sprijinire a grupurilor vulnerabile sau defavorizate (diminuarea taxelor de timbru, ridicarea pragurilor pentru acordarea ajutorului public judiciar)

Ulterior s-au exprimat mai multe păreri pe acest subiect:

  • Doamna vicepreședinte Cristina Gheorghe – „Cred că este evidentă importanța barourilor în activitatea pro bono. (…) Nu cred că suntem pregătiți să preluăm la nivel individual aprecierea privind activitatea pro bono, trebuie să menținem rolul Baroului”.
  • Doamna avocat Georgiana Iorgulescu, director executiv, Centrul de Resurse Juridice: „Dacă vrem ca profesia să fie una nobilă trebuie să reglementăm această avocatură pro bono (…) deoarece nu poate decât să ridice prestigiul profesiei”.
  • Doamna avocat Doina Stupariu, Baroul Iași: „Să vină un coleg mai tânăr să spună că o dirijare a clientelei să nu se treacă printr-un barou, să nu știe decanul de acțiunile pro bono și să se dea o mai mare libertate în a ne alege aceste cazuri pro bono, cred eu că nu sunt benefice.”
  • Domnul vicepreședinte Traian Briciu: „Necesitatea de a aborda problematica congresului din altă perspectivă era necesară. (…) Faptul că dl. avocat de la Cluj cu care nu pot să spun că sunt întru totul de acord, dar a venit cu o poziție. Noi ca Congres avem obligația să o analizăm și la sfârșit să decidem dacă este corectă sau nu. Dar ea trebuie auzită. Congresului îi face bine să audă astfel de poziții chiar dacă în final, după deliberări și luând în calcul și pozițiile doamnei Stupariu, prin maturitate va decide că e bine așa cum s-a propus de pe podium sau cum s-a propus din sală.”

Voi reveni cu concluziile mele în ceea ce privește Congresul în ansamblul lui.

2 gânduri despre “Congresul avocaților 2017. Accesul la justiție și avocatura pro bono

Lasă un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s