Colegii avocați din mai multe barouri au identificat în practica lor și au transmis spre dezbatere Congresului mai multe probleme punctuale care au în vedere tema de anul acesta a Congresului „Avocatul și accesul la justiție”. În unele situații ei au propus și eventuale remedii. In extenso, documentul îl găsiți aici, pe siteul UNBR. Sintetic, din el se pot identifica mai multe probleme și eventuale soluții, unele comune mai multor rapoarte (barouri):

Baroul Arad:

  • problema dreptului martorului la avocat, reflectată de practica neunitară a parchetelor, precum și de textele art. 31 și 88 din CPP
  • lipsa unui nou protocol cu Ministerul Justiției privind asistența judiciară, vechile onorarii fiind depășite raportat la valoarea actuală a prestației avocaților
  • problemă de coerență legislativă privind asistența extrajudiciară, urmată de asistența judiciară (art. 36 din OUG nr. 58/2008 preluate în Regulamentul SAJ)
  • probleme de acordare a ajutorului public judiciar în materie civilă prin asigurarea unui traducător, instanțele solicitând desemnarea unui avocat care vorbește limba părții solicitante, pentru a putea efectua acesta traducerea
  • probleme legate de dovada plății remunerației curatorului special, în lipsa căreia instanțele nu dispun suspendarea cauzei, deși s-ar impune
  • problema interdicției deținerii de către avocați a telefoanelor mobile în sediile Poliției

Baroul Argeș:

  • problema necesității plății taxelor de timbru la primăria de domiciliu a justițiabilului, în condițiile deplasării acestora la instanțele din alte orașe decât cel de domiciliu

Baroul Bacău:

  • programul restrictiv al Parchetului local pentru avocați, precum și alte probleme de comunicare la nivelul aceleiași instituții care afectează drepturile persoanelor asistate/reprezentate de avocații din Barou
  • în materia procedurii penale, se consideră un element nociv dispariția instituției prezentării materialului de urmărire penală, semnalându-se astfel un element legislativ defavorizant în ceea ce priește accesul la justiție
  • în aceeași materie se semnalează la nivel local o grabă în judecarea cauzei în detrimentul exercitării complete a dreptului la apărare (termen pentru pregătirea apărării, neadministrarea unor probe noi, comportament nepoliticos și discreționar etc.) fapt ce generează convingerea justițiabililor că justiția este o formă fără fond
  • se remarcă și prezența în instanță a unora dintre colegi avocați prea puțin pregătiți pentru cauzele angajate
  • se remarcă pauperizarea clientelei concomitent cu scăderea veniturilor avocaților, cu consecința că aceștia manifestă dezinteres față de actul de justiție și față de activitățile profesionale organizate de organele de conducere, tendința acestor avocați fiind de a reproșa conducerii baroului și conducerii UNBR neîndeplinirile de ordin personal și profesional

Baroul Bihor:

  • problema reducerii abuzive de către instanțe, chiar și din oficiu, a onorariilor avocațiale, în materie civilă, practică a instanțelor care au dus uneori munca avocaților în ridicol, reducându-se onorariile la 50-100 lei

Baroul Bistrița-Năsăud:

  • problema interpretării neunitare a instanțelor cu privire la dispozițiile legate de preemțiune în cauzele privind validarea antecontractelor de vânzare-cumpărare
  • una dintre propunerile privind îmbunătățirea accesului la justiție este finanțarea unor proiecte pentru deschiderea de puncte de informare de către avocați în mediul rural

Baroul Brașov:

  • problema duratei excesive a soluționării plângerilor penale formulate pentru infracțiunile la care este necesară plângerea prealabilă, precum și a duratei excesive a etapei regularizării cererii de chemare în judecată
  • termenul prea lung (5-6 luni) de redactare a hotărârilor judecătorești, depășit cu și mai mult timp dacă hotărârea este definitivă
  • neimplementarea la nivelul instanțelor a concluziilor decurgând din minutele întâlnirilor reprezentanților CSM cu președinții secțiilor civile ale curților de apel și ÎCCJ, în care au fost dezbătute probleme de drept care au generat practică neunitară în materie civilă
  • una dintre propunerile privind îmbunătățirea accesului la justiție este de a se implementa la nivelul tuturor curților de apel sistemul de acces la dosarul electronic conform modelului implementat pentru prima dată de Curtea de Apel Cluj

Baroul București:

  • problematica soluționării acțiunii civile în procesul penal de către sau față de succesori, mai restrictivă decât în reglementarea anterioară
  • problema lipsei obligativității asistării din oficiu a persoanelor vătămate, a părților civile sau a părților responsabile civilmente, precum și aceea a desemnării unui avocat din oficiu conform unui onorariu de „10 lei pentru fiecare parte” în cazul unui număr „mare” sau „foarte mare” de părți asistate/reprezentate, vătămându-se astfel dreptul la apărare al acestora
  • probleme de reglementare în materia procedural penală privind camera preliminară, plângerile împotriva soluțiilor de clasare, dreptul de a studia dosarul, lipsa unei reglementări privind ajutorul public judiciar în materie penală
  • neasigurarea de Ministerul Justiției și CSM a condițiilor logistice și resurselor financiare pentru accesul la dosarul cauzei în formă electronică

Baroul Cluj:

  • lipsa unei informări adecvate a justițiabilului, după intrarea în vigoare a NCPC, referitor la sancțiunile posibile în lipsa unei conduite active prescrise de Cod, precum și incidența termenelor de decădere, cu repercusiuni asupra drepturilor procesuale
  • accentuarea stresului profesional, fără o protecție adecvată sub aspectul recuperării forței de muncă
  • discriminarea avocaților în raport cu alte profesii juridice
  • nivelul scăzut al onorariilor acordate în baza Protocolului SAJ
  • în materie civilă, discriminarea avocaților în raport cu alte profesii juridice în ceea ce privește posibilitatea accesării bazei de date a Serviciului de cadastru și publicitate imobiliară, cu propunerea ca remediu a încheierii unui Protocol UNBR – ANCPI

Baroul Giurgiu:

  • în materie penală, lipsa unor condiții decente, de spațiu și timp, pentru studierea dosarelor

Baroul Harghita:

  • a relevat aspecte privind dreptul la interpret al minorităților naționale, având în vedere și specificul local, dar și problemele apărute în practică privind traducerea actelor, declarațiilor etc. atât în materie civilă, cât și în cea penală: existența unui număr mic de interpreți autorizați pentru limba maghiară; interpreții nu au cunoștințe juridice, acest aspect fiind remarcat de judecătorii vorbitori de limbă maghiară prin raportare la inadvertențele sesizate în traducerea efectuată cu consecința schimbării sensului sau interpretării frazei; tendința judecătorului vorbitor de limbă maghiară de a discuta în această limbă cu părțile, chiar dacă participă părți care nu cunosc această limbă; problema traducerii interceptărilor din limba rromani, având în vedere că organele judiciare nu au la îndemână astfel de interpreți etc.

Baroul Hunedoara:

  • prezentarea de justițiabili în cadrul procedurilor a unor memorii care sunt redactate de persoane cu suficiente cunoștințe juridice, dar nesemnate de avocați, aspect ce denotă practicarea avocaturii clandestine
  • inexistența unor grile de onorarii minimale conduce la angajarea cauzelor de către unii dintre membrii baroului pentru onorarii foarte mici raportat la activitatea desfășurată, situație discriminatorie față de ceilalți avocați din barou
  • necesitatea adoptării de către organele centrale ale profesiei a unor măsuri care să determine un minim confort financiar pentru avocați, având în vedere dificultățile financiare cu care aceștia se confruntă la nivel local, inclusiv prin adoptarea unor prevederi prin care justițiabilul să fie nevoit să apeleze la serviciile avocațiale, în sensul obligativității promovării anumitor acțiuni în instanță doar prin intermediul unui avocat

Baroul Satu-Mare:

  • problema imposibilității avocaților de a obține anumite date cu caracter personal, necesare în desfășurarea activității
  • îngrădirea accesului la dosar, în faza de urmărire penală, precum și lipsa de comunicare între parchete și avocați
  • propunerile în sensul îmbunătățirii accesului la justiție au vizat: îmbunătățirea legislației, extinderea atribuțiilor avocaților, obligativitatea asistării justițiabilului de către avocat în anumite situații etc.

Baroul Sibiu:

  • probleme legate de atitudinea magistraților, puterii legislative și executive față de avocați prin desconsiderarea acestora și neprotejarea acestora în aceeași măsură ca protecția oferită celorlalte profesii juridice
  • problema refuzului oferirii de informații avocatului de către autoritățile publice
  • problema pauperizării profesiei, comparativ cu celelalte profesii juridice liberale, inclusiv datorită lipsei unor onorarii minimale
  • lipsa unei publicități a minutelor de unificare a practicii neunitare de la nivelul curților de apel, care generează un „diagnostic” incert pe care avocatul îl dă clientului la momentul analizării prealabil angajării dosarului acestuia

Baroul Suceava:

  • lipsa unui acces la dosarul de urmărire penală în timp util, pe motivul lipsei de personal sau a condițiilor materiale

Baroul Timiș:

  • problema cuantumului remunerației curatorului special, cuantum stabilit discreționar de instanță, în unele cazuri la sume derizorii, în lipsa unor limite minime și maxime și a unor bune practici în materie, precum și a situației că unii avocați curatori sunt plătitori de TVA
  • necesitatea intervenției legislative în materia conținutului și limitelor mandatului curatorului

Baroul Vâlcea:

  • ca în cazul altor barouri, dezideratul comunicării actelor din dosarele civile și penale în format electronic, fie de către Parchete/instanțe, fie în baza unui acces la dosarul scanat facilitat de comunicarea prealabilă a unei parole

Baroul Vaslui:

  • problema încrederii scăzute a justițiabililor în profesie, a onorariilor mici și inconstanțe, factor generator de stres, situație creată și de veniturile mici ale justițiabililor
  • în materie penală, se reliefează problema timpului insuficient de studiu al dosarelor în materia arestării preventive (câteva minute în unele cazuri), precum și a cuantumului redus a onorariului avocatului din oficiu, care generează apărări formale

Probleme comune, sesizate de mai multe barouri:

  • continua problemă a taxelor de timbru excesive, care descurajează justițiabilii în a mai promova anumite acțiuni în justiție, precum și a ineficienței ajutorului public judiciar raportat la pragurile valorice stabilite pentru acesta (Baroul Arad, Argeș, Bacău, Bihor, Bistrița-Năsăud, Brașov, București, Călărași, Cluj, Dâmbovița, Giurgiu, Hunedoara, Mehedinți, Satu-Mare, Sibiu, Suceava, Vâlcea, Vaslui)
  • dificultăți (formalism excesiv) în procedura regularizării cererii de chemare în judecată (Baroul Brașov, București, Cluj, Mehedinți, Satu-Mare, Sibiu, Suceava)
  • problema reducerii onorariilor avocaților de către instanțele de judecată (Baroul Bihor, Cluj, Sibiu, Timiș)

În concluzie, profesia suferă din multe motive. Să vedem dacă Congresul va găsi și rezolvări eficiente la problemele de mai sus (care sunt doar o sinteză a chestiunilor subliniate de mai toate barourile membre ale UNBR).

(foto)

Lasă un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s