Un blog Chertes Legal
După ce am văzut reacțiile colegilor avocați din grupurile de Facebook, am constatat că există o tendință destul de clară spre a ataca hotărârea nr. 295/2017 a Consiliului UNBR privind modificarea contribuției minime obligatorii. Cred că în paralel cu o astfel de procedură, problema ar mai putea fi abordată și altfel. Citește în continuare „Un mod suplimentar de a acționa în legătură cu hotărârea Consiliului UNBR de majorare a contribuției minime obligatorii a avocaților definitivi”
După cum ziceam în ultima postare, majorarea plafonului minim la avocații definitivi prin hotărârea nr. 295 din 9 decembrie 2017 a Consiliului UNBR, n-are, cel puțin pe documentele analizate în postare, nicio justificare (actuarială sau a consiliului de administrație al CAA, prin propunere), având în vedere că CAA nu a propus majorarea acestuia, ci doar majorarea plafonului maxim. Citește în continuare „Avocații din Baroul Cluj se gândesc să atace hotărârea Consiliului UNBR de majorare a plafonului minim de contribuții. Avocații din celelalte barouri ce părere au?”
Am observat că mulți colegi avocați s-au arătat interesați în discuțiile din diferite grupuri de social media care a fost rațiunea economică a modificărilor din 9 decembrie 2017, transpuse de Consiliul UNBR în hotărârile publicate ieri pe site-ul UNBR. Sincer, am așteptat hotărârile, dar am așteptat și mai interesat publicarea documentelor din background. Nici site-ul UNBR, nici cel al CAA nu a dat semne că ar avea o astfel de intenție. Prin urmare, haideți să o facem aici, cu ajutorul minimei opoziții care se pare că există la nivelul Consiliului UNBR. Citește în continuare „Câteva observații cu privire la documentele CAA (anexate) care au stat la baza hotărârilor Consiliului UNBR din 9.12.2017 de modificare a anumitor contribuții ale avocaților la CAA”
În decizia CJUE din 23 noiembrie 2017 (a se vedea aici) în cauzele conexate nr. C‑427/16 și C‑428/16 s-a stabilit, în esență, că articolul 101 (1) din TFUE (interzicerea împiedicării, a restrângerii sau a denaturării concurenței) coroborat cu art. 4 (3) din TFUE trebuie interpretat în sensul că o reglementare națională care nu permite avocatului și clientului său să convină o remunerație cu o valoare inferioară valorii minime stabilite de o organizație profesională de avocați, în caz contrar acest avocat făcând obiectul unei proceduri disciplinare este susceptibilă să restrângă concurența pe piața internă în sensul articolului 101 alineatul (1) TFUE. Citește în continuare „Ce ne zice CJUE despre onorariile minimale și ar trebui să afle și UNBR”
Nimic nu bucură doctrinarul român mai mult decât proiectele originale de modificare a legislației pozitive. Asta mai ales în situația în care soluția originală privește problemele „intime” ale justițiabililor.
Azi, Guvernul a făcut public un proiect de lege de modificare a Codului penal, de procedură penală precum și a altor acte normative din materia dreptului penal și execuțional penal. Pe lângă modificările previzibile, ca efect al numeroaselor decizii CCR, cele în materia condițiilor de acordare a vizitei intime în cazul arestaților preventiv au depășit așteptările. Citește în continuare „Soluția propusă de legiuitorul român în materia vizitei intime în cazul arestaților preventiv: acordul procurorului de caz”
Avocatura Altfel 