Am observat că mulți colegi avocați s-au arătat interesați în discuțiile din diferite grupuri de social media care a fost rațiunea economică a modificărilor din 9 decembrie 2017, transpuse de Consiliul UNBR în hotărârile publicate ieri pe site-ul UNBR. Sincer, am așteptat hotărârile, dar am așteptat și mai interesat publicarea documentelor din background. Nici site-ul UNBR, nici cel al CAA nu a dat semne că ar avea o astfel de intenție. Prin urmare, haideți să o facem aici, cu ajutorul minimei opoziții care se pare că există la nivelul Consiliului UNBR.

Ca fapt divers, remarc următoarea inconsecvență. Dl. președinte Florea a susținut în poziția dânsului, preluată cu acordul său dintr-un schimb de e-mailuri cu subsemnatul, că:

Conform Regulamentului UNBR, tuturor membrilor Consiliului UNBR cu 10 zile înainte de ședința Consiliului UNBR li se transmite ordinea de zi, materialele ce se vor dezbate, cereri, memorii, propuneri etc., precum și Proiectele de hotărâri, decizii etc. ce ar urma să fie adoptate!

Membrii Consiliului UNBR au primit materialele prin e-mail de la CAA via UNBR în data de 6.12.2017, la 16,21. Ședința a fost în 9.12.2017, deci cineva n-a respectat acel „conform regulamentului”. Dar, na, detalii! Lăsați, că și noi trimitem întâmpinări și concluzii scrise la instanțe în ceasul al 12-lea. De înțeles de ce procedăm la fel și la nivelul organelor de conducere.

Trecând la analiza documentelor care au stat la baza deciziilor Consiliului UNBR, în documentul intitulat Propuneri CAA pentru Consiliul UNBR (anexat) se stabilește în felul următor:

Valoarea punctului de pensie este de 1.214 lei și a fost stabilită prin hotărârea 1035 din 13.12.2014 a Consiliului UNBR, care s-a aplicat și în anii 2015 – 2016. CAA propune majorarea acestuia prin indexare cu 5%, noua valoare fiind de 1.275 lei.

În documentul intitulat Referat privind situația indicatorilor din sistemul CAA – Anul 2018 (anexat), se arată cu privire la valoarea punctului de pensie că:

– din punctul de vedere al ratei inflației, indexarea acoperitoare ar fi de cel puțin 3,30%;

– din punctul de vedere al situației financiare, o indexare cu 5% ar conduce la același număr de filiale pe deficit la care ar conduce și o indexare cu 3,3%;

– din punctul de vedere al ratei de finanțare, actualmente subunitară, în situația unei indexări cu orice procent rata de finanțare ar scădea și ea;

– din punctul de vedere al volumului de active suplimentare necesar rezervei tehnice, acesta nu va putea fi atins decât printr-o creștere substanțială a contribuțiilor.

În documentul intitulat Evaluare actuarială Fond Pensii 2017 (analiză preliminară evaluare 2018) (anexat) se discută doar de indexarea punctului de pensie pe două scenarii, concluzia fiind următoarea:

Aşa cum se poate observa, indexarea valorii punctului de pensie cu 5% conduce la o scădere a ratei de finanţare cu 3,53 puncte procentuale. Astfel, pentru menţinerea echilibrului şi continuarea parcursului de atingere a ţintei de 100% a ratei de finanţare este absolut necesară compensarea acestei scăderi prin indexarea concomitentă a valorii venitului de referinţă cu acelaşi procent de 5%. In condiţiile indexării concomitente a celor doi parametrii în cauză, scăderea ratei de finanţare este redusă aproape la jumătate, având o valoare de 1,84 puncte procentuale, de la 73,87% la 72,03%.

Prin raportare la cele mai sus citate, remarc o a doua inconsecvență a dl. președinte Florea care a susținut că:

S-au majorat pensiile (care nu s-au majorat de 5 ani de zile!) cu un procent de 5% datorită „presiunii” avocaților pensionari „influențați” de măsurile anunțate de Guvern pentru bugetul public de pensii, în condițiile în care Legea specială obligă la „actualizarea pensiilor” în fiecare an!

La cum înțeleg eu primul document citat, punctul de pensie (care influențează valoarea pensiei în sine) a fost modificat în urmă cu 3 ani, nu cu 5 ani (prin hotărârea 1035-13.12.2014).

Ce veți mai observa din documentele anexate? (nu vreau să vă influențez analiza foarte mult, dar acestea sunt concluziile mele preliminare)

  • Analiza actuarială preliminară a fondului de pensii nu vorbește nimic de modificarea celor două praguri, minimal și maximal, de contribuții.
  • În propunerile Consiliului de administrație al CAA transmise către Consiliul UNBR, se vorbește doar de majorarea plafonului maxim, nu și de majorarea plafonului minim la definitivi sau stagiari, majorare justificată de modificarea venitului de referință: „În situația în care se majorează venitul de referință pe profesie, avocații care achita contribuția maximă nu ar mai putea acumula 5 puncte de pensie. Din acest motiv, pentru păstrarea echivalenței contribuție maximă=5 puncte de pensie, este necesară majorarea plafonului maxim de contribuție.
  • Prin urmare, nemajorarea plafonului minim la stagiari era firească (n-a fost vreun cadou de Crăciun), iar majorarea plafonului minim la definitivi, n-are, cel puțin pe aceste documente, nicio justificare (actuarială sau a consiliului de administrație al CAA, prin propunere): „CAA propune să se majoreze plafonul maxim în vederea corelării cu venitul de referință indexat, respectiv un plafon maxim de 1.403 lei la o indexare a venitului de referință cu 5% și în rest să se mențină nivelele actuale.”

Nu știu cât sunt sau nu de lămuritoare pentru colegii avocați aceste documente, dar sunt sigur că ele, pe motiv de transparență instituțională, trebuie cunoscute măcar acum. În mod firesc, ele trebuiau publicate anterior discuțiilor din consiliul UNBR.

Dacă nu există transparență, vor exista tot timpul zvonuri, discuții, cârcoteli. Acum cel puțin se poate discuta pe documente.

Eventual, colegii avocați doritori, pot ataca hotărârea Consiliului UNBR de majorare a plafonului minim, având în vedere posibila nelegalitate a acestuia, textul art. 20 alin. 3 din Legea nr. 72/2016 arătând că:

Cota procentuală prevăzută la alin. (1), precum și sumele reprezentând cotele minimă și maximă de contribuție obligatorie prevăzute la alin. (2) se stabilesc, prin hotărâre, de Consiliul U.N.B.R., la propunerea Consiliului de administrație al C.A.A., în funcție de nevoile curente și de perspectivă ale sistemului de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților.

În mod evident, majorarea plafonului minim s-a făcut de Consiliul UNBR din proprie inițiativă, în lipsa propunerii CAA și în lipsa unei justificări actuariale. Or, legea cerere cel puțin o condiție (aparent de legalitate) ca modificarea să fie la propunerea CAA. Asta ca să închidem discuția cu argumentul domnului președinte Florea:

Fiecare din propuneri a aparținut Consiliului de administrație al Casei de Asigurări a Avocaților și au la bază verificări actuariale făcute de specialiști independenți (actuariști)!

Hai să ne dorim ceva mai bun de la profesia asta.

Un gând despre “Câteva observații cu privire la documentele CAA (anexate) care au stat la baza hotărârilor Consiliului UNBR din 9.12.2017 de modificare a anumitor contribuții ale avocaților la CAA

Lasă un răspuns