CCR a decis că pragul minim de contribuție la sistemul de pensii al avocaților nu încalcă art. 16 alin. 1 și art. 56 alin. 2 din Constituție. Excepția a fost invocată în fața Curții de Apel Cluj. Motivare

După cum am promis de la începutul litigiului (a se vedea aici) o să vă anunț de fiecare dată când apar chestii relevante în litigiul cu UNBR, litigiu prin care, împreună cu alți colegi avocați din Baroul Cluj, am contestat majorarea în 2018 de la 250 la 300 lei a cotei minime datorate lunar la CAA.

După cum v-am spus anterior (a se vedea aici), acțiunea a fost respinsă în fond de Curtea de Apel Cluj. Recursul la ÎCCJ se judecă în 7 decembrie 2021.

La fondul cauzei am invocat și o excepție de neconstituționalitate cu privire la prevederile din Legea nr. 72/2016, anume art. 20 alin. 2, care stabilesc obligativitatea achitării unei contribuții minime lunare la sistemul de pensii al avocaților chiar dacă avocatul nu realizează venituri.

Excepția s-a fundamentat pe faptul că textul legal încalcă art. 16 alin. 1 și art. 56 alin. 2 din Constituție.

Argumentele pe care le-am invocat, sunt reținute, în mare parte de decizia Curții de respingere a excepției (parag. 10-19) și au fost redate in extenso in memoriul depus la Curtea Constituțională.

În esență, temeiurile noastre, la care a contribuit substanțial colega avocat Andra Maria Coț, din Baroul Cluj, au privit următoarele aspecte:

  • Este încălcat art. 16 alin. 1 din Constituție deoarece textul legal criticat creează o discriminare bazată pe criteriul categoriei sociale. Există o diferență de tratament între avocați și celelalte persoane care realizează venituri din activități independente, raportat la obligația plății contribuției de asigurări sociale în ipoteza nerealizării de venituri. Potrivit art. 148 alin. 1 din Codul fiscal, persoanele (altele decât avocații) care realizează venituri din activități independente datorează contribuția de asigurări sociale doar dacă estimează pentru anul curent venituri nete a căror valoare cumulată este cel puțin egală cu 12 salarii minime brute pe țară. În cazul nerealizării de venituri la nivelul stabilit, aceștia nu vor datora contribuții de asigurări sociale.
  • Este încălcat art. 16 alin. 1 din Constituție deoarece textul legal criticat creează o discriminare bazată pe criteriul statutului economic (sau averii). Discutăm atât despre o discriminare rezultată din aplicarea unui tratament egal pentru persoane aflate în situații diferite, cât și despre o discriminarea rezultată din aplicarea unui tratament diferit pentru persoane aflate în situații similare.
  • Mai exact, în temeiul textului legal criticat, deși o persoană nu a realizat niciun venit din profesie, va fi obligată să plătească o sumă de bani cu titlul de contribuție minimă individuală obligatorie, la fel ca o persoană care a realizat venituri din profesie. Diferența este determinată de criteriul statutului economic, întrucât o categorie nu realizează venituri din profesie, iar o altă categorie realizează astfel de venituri.
  • De asemenea, sintagma atacată determină o discriminare rezultată și din aplicarea unui tratament diferențiat pentru persoane aflate în situații similare. Mai exact, este vorba despre aplicarea unui tratament diferențiat între persoanele care realizează venituri din profesie. Persoanele care realizează venituri sub nivelul venitului aferent cotei minime stabilite vor fi nevoite să achite suma de 300 lei drept contribuție socială obligatorie lunară, indiferent de cuantumul veniturilor. În schimb, persoanele care realizează venituri egale cu sau peste suma-plafon, vor achita doar o cotă lunară procentuală, în valoare de 11%, din veniturile realizate. Prin urmare, persoanele care realizează venituri sub cuantumul stabilit vor suporta o sarcină fiscală mai mare decât cele care realizează venituri peste acest nivel.
  • Această diferență de tratament este nejustificată, având în vedere că discutăm despre aceeași categorie de persoane: avocați care realizează venituri din profesie.

Curtea Constituțională a respins excepția de neconstituționalitate prin decizia nr. 770 din 22.10.2020 (nepublicată încă în Monitorul oficial, dar disponibilă aici).

Curtea a reținut ca argumente de respingere faptul că (parag. 29):

Ideea este reluată și în paragrafele următoare (31-34) și reține ideea că cei care au perspectiva corectă asupra sistemului de pensii sunt CUNBR și Consiliul de Administrare al CAA, motiv pentru care este legal ca aceștia să stabilească, conform nevoilor curente și de perspectivă ale sistemului de pensii, care este cota minimă necesară solvabilității sistemului de pensii.

De asemenea, Curtea a mai reținut că (parag. 35):

Prin urmare, Curtea a reținut că obligativitatea cotei minime se justifică ca urmare a aplicabilității principiului contributivității și al obligativității, principii fundamentale ale sistemului de pensii.

Un ultim aspect important reținut de Curte este cel din paragraful 37:

Reținerea Curții este importantă, prin raportare la apărările formulate de UNBR și CAA cum că sistemul de pensii al avocaților nu poate fi verificat prin prisma art. 56 alin. 2 din Constituție pentru că sistemul de pensii al avocaților nu ar fi un sistem public de pensii și nu ar trebui să respecte justa așezare a sarcinilor fiscale.

Curtea a analizat pe fond critica de neconstituționalitate, dar nu a respins-o pentru argumentele arătate de pârâți, ci, din contră, prin prisma faptului că „unul dintre principiile constituționale care legitimează sistemul fiscal național este principiul contributivității”, principiu specific și sistemului de pensii al avocaților (a se vedea parag. 31 supra).

În concluzie, la acest moment Curtea Constituțională a clarificat că este constituțională stabilirea unei cote minime obligatorii de contribuție la sistemul de pensii al avocaților, chiar dacă aceasta se aplică și celor care nu realizează venituri sau realizează venituri brute lunare sub această cotă, în măsura în care ea este stabilită de Consiliul UNBR la propunerea Consiliul de administrație al CAA cu respectarea prevederilor legale.

Litigiul din contencios va continua cu recursul, după cum spuneam. De altfel, chiar și Curtea Constituțională a reținut că:

Rămâne să vedem care va fi decizia finală a ÎCCJ.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.