Totul costă, nimic nu e gratis. Asta știm cu toții. Administrarea unui barou se face și ea cu bani. Fiind membru al Consiliului de aproape 2 ani, pot să vă spun că administrarea acestor bani se face într-un mod prudențial, discutându-se în fiecare ședință situația financiară a baroului, ce se poate economisi, ce este nevoie suplimentar să se cheltuie.
S-au asumat de consiliu cheltuieli pentru modernizarea anumitor elemente de care beneficiază avocații (de exemplu, garderoba sau programul SAJ) care, chiar dacă au reprezentat costuri relativ semnificative, au fost considerate fie necesare, fie benefice pentru avocați. Prin urmare, constatarea mea la fața locului e că nu se risipesc banii avocaților, ci, din contră, se încearcă pe cât posibil o reducere a costurilor, acolo unde se poate.
Cu toatea astea, hotărârea de majorare a contribuției (o aveți aici), deși corectă principial, având în vedere unele argumente expuse în preambulul ei, suferă din mai multe puncte de vedere, care m-au făcut să nu fiu de acord cu ea în forma votată de Consiliu.
Le luăm pe rând.
Cu ce sunt de acord
Într-adevăr, au crescut costurile Baroului Cluj cu salariile personalului administrativ, cu consumabilele și serviciile, nu pentru că s-ar fi angajat mai multe persoane sau pentru că s-ar fi consumat mai mult, ci pentru că a crescut costul acestora și s-a majorat succesiv salariul minim pe economie. Ce să mai vorbim de piața salariilor de la nivelul Clujului. În ultimii doi ani am fost puși în situația unor demisii succesive, generate și de nemulțumirea privind salariul primit, corelativ cu oferte mai bune obținute la alți angajatori.
Baroul Cluj manageriează prin personalul administrativ relația cu mai bine de 1.200 de avocați, motiv pentru care partea birocratică a acestor joburi nu e neapărat o sarcină ușoară, care să poată fi plătită la un nivel apropiat de minim.
De asemenea, vor exista costuri viitoare sigure cu implementarea pe mai departe a GDPR.
Nu în ultimul rând, este necesară, după cum reține și hotărârea, investirea în continuare în informatizarea Baroului Cluj, una dintre investițiile punctuale fiind softul de SAJ, care va avea, în sfârșit, facilități de secolul 21.
Cu ce NU sunt de acord
Hotărârea s-a luat fără a exista o fundamentare economică scrisă prezentată anterior ședinței. Fundamentarea s-a făcut verbal, în ședință, de Departamentul financiar al Consiliului, cam pe argumentele cuprinse în preambulul hotărârii. Nu s-a fundamentat ce cifre bugetare efective stabilesc necesitatea de a avea o majorare de 28 lei la avocații definitivi și de 7 lei la avocații stagiari, respectiv nu s-a evaluat economic de ce nu ar trebui să fie mai mare sau de ce nu ar trebui să fie mai mică majorarea.
Argumentele „pe cifre” au avut în vedere doar constatările creșterii de la an la an a procentului din cheltuieli care sunt reprezentate de salarii, bunuri, servicii și indemnizații, a faptului că excedentul bugetar a scăzut sub 10% și că din 2009 de când nu s-a mai majorat cota, inflația a fost de 33%.
În rest, argumentele pentru care vor crește costurile baroului, deși adevărate, nu au nicio fundamentare în cifre. Unele costuri sunt punctuale (cum e de exemplu softul de SAJ), altele virtuale (poate vor fi necesare creșteri salariale, dar cu cât, nu se știe). Or, punctuale au fost și cheltuielile cu centenarul Baroului și ne-am descurcat.
Cât despre cheltuieli virtuale, îmi permit să fac o „dezvăluire”. În ședința de Consiliu din 4.12.2018, am propus constituirea unui „fond pentru investiții” al baroului, rezultat în urma renunțării la indemnizații de către consilieri, decan și prodecan. Propunerea era fundamentată economic pe două variante: a) fie renunțarea în totalitate la indemnizațiile de consilier, atât de consilieri, cât și de decan și prodecan, cu menținerea indemnizațiilor de decan și prodecan; b) fie renunțarea în totalitate la indemnizațiile de consilier, decan și prodecan.
În prima ipoteză, bugetul anual de cheltuieli al Baroului ar fi avut la dispoziție 75.270 Lei, în a doua, 95.576 Lei. În ipoteza în care acest buget ar fi fost folosit, de exemplu, pentru plata unui salariu sau a unui contract de colaborare pentru un post de „informatician bun la toate” în Barou, suma pe care o puteam aloca pentru salariul brut al acestuia ar fi fost de cel puțin 6.272,5 Lei, în prima variantă, sumă care nu cred că n-ar fi fost tentantă pentru o persoană cu pregătire în domeniu, chiar dacă ar fi fost o poziție part-time. La urma urmei, pentru a „informatiza” un Barou ai nevoie de o persoană dedicată numai pentru așa ceva.
Propunerea a avut un vot PENTRU. Al meu.
Revenind la hotărâre, chiar dacă semnele necesității unei majorări existau, ele nu au fost fundamentate în așa fel încât să fie economic clar pentru oricine că, da, se impune o majorare cu sumele la care s-a ajuns.
De exemplu, argumentul final, al inflației din perioada 2009 – 2019 este eronat din punct de vedere economic, lucru pe care l-am prezentat și în ședință.
În 2009, Baroul Cluj avea 655 de avocați definitivi și 149 de avocați stagiari, care generau venituri din contribuțiile lor de 529.348 Lei. În 2018 (ultimul an financiar încheiat), erau în Baroul Cluj 1044 de avocați definitivi și 171 de avocați stagiari, care generau venituri din contribuțiile lor de 1.119.140 Lei. Dacă aplicați rata inflației pe anii 2009-2018 (33% sau, mai corect, 1,335436629) la venitul din 2009 al Baroului, o să vedeți că ea a fost acoperită cu mult de creșterea numărului de avocați. Prin urmare, acest argument economic nu justifica creșterea cotei de contribuție.
Nu în ultimul rând, argumentul că în bugetul Baroului Cluj intră din cotizație doar 60 de lei (respectiv 20 lei pentru stagiari) pentru realizarea acestuia este eronat. Cei 10 lei pe care îi plătesc avocații definitivi și 5 lei pe care îi plătesc avocații stagiari cu titlu de salarii pentru scanarea documentelor la Judecătoria Cluj-Napoca, intră tot în bugetul Baroului, iar bugetul Baroului conține la cheltuieli și salariile acestor persoane. Prin urmare, în mod corect, contribuția la bugetul efectiv al Baroului este de 70 lei pentru avocații definitivi și 25 lei pentru avocații stagiari (nu 60 lei, respectiv 20 lei).
De ce nu atac hotărârea
După apariția știrii majorării, am și fost pus fără voia mea în fruntea mișcării celor care vor să atace hotărârea. Probabil, pentru că informațiile pe surse ajung deformat, ca la telefonul fără fir, și atunci scrii ce crezi că ai auzit.
Mie nu mi se pare că hotărârea e nelegală, dar poate cei care chiar vor să o atace vor găsi elemente care să le fundamenteze o astfel de plângere. Am stabilit mai sus motivele pentru care am votat ÎMPOTRIVĂ pentru că am considerat și consider în continuare că din punct de vedere economic hotărârea nu este suficient fundamentată, mai ales în partea ce ține de cuantumul majorării.
E și un exercițiu de transparență pentru colegii care m-au votat (dar și pentru cei care nu m-au votat) în actualul Consiliu.
Pe de altă parte, în orice organ profesional format pe bază de vot e nevoie de acel checks and balances. Prin urmare, nu este de condamnat niciun coleg care alege să atace hotărârea mai sus discutată.
E bine ca din când în când să mai exersăm democrația profesională.
Un răspuns la „De ce n-am fost de acord cu mărirea contribuției la bugetul Baroului Cluj”