Congresul Avocaților 2016. Ziua a doua și trei concluzii (a)tipice

A doua zi s-a desfășurat ceva mai relaxat, mai ales că din început unele replici ale domnului președinte Florea au fost zeflemitoare:

(către un domn delegat care voia să ia cuvântul)

Dacă este în legătură cu articolul de pe Juridice, vă dau cuvântul.

Nu este…

Păi atunci de acolo am aflat tot ce vreți să spuneți.

Sau deja amintitul în LIVE TEXT:

Doamna X și eu vreau să fac avocatura altfel.

Sau:

(cu referire la anumite discuții) Ajungem iar pe Avocatura Altfel.

Chiar dacă ziua se anunța deci relaxată, unii dintre delegați chiar o consideraseră zi de odihnă după unele scaune goale care cu o zi înainte erau ocupate, discuțiile au fost interesante.

Ziua a doua a fost rezervată în mare parte rezoluțiilor și apelurilor pe care Congresul le-a adoptat. Ele nu apar încă pe siteul UNBR, dar probabil urmează să fie postate (unele erau încă la comisia de corecturi gramaticale). În mare parte, ele s-au axat pe următoarele 5 probleme:

  1. Rezoluție privind modificarea Legii taxelor de timbru (a se vedea anexa 2 din materialele de Congres) sub următoarele aspecte: pentru revenirea la sistemul vechi de taxare a partajului, pentru ridicarea plafonului ajutorului public judiciar la limita salariului mediu (acum fiind la cel minim), pentru taxarea doar cu o sumă fixă, nu cu jumătate din taxa judiciară a cauzelor care nu trec de procedura de filtru din motive de formă a cererii, pentru folosirea a „75% din sumele provenind din impozitele încasate din onorariile avocaţilor pentru finanţarea sistemului de ajutor public judiciar, a sistemului de asistenţă juridică, pentru suportarea cheltuielilor reclamate de organizarea și funcționarea asistenței judiciare și pentru pregătirea profesională continuă a avocaților care asigură asistența judiciară și pentru serviciile de curatelă judiciară”, precum și pentru alte aspecte menționate în anexa citată.
  2. Rezoluția privind continuarea proiectului de aplicare a Avizului 16 (2013) al Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni. Discuția s-a purtat și în contextul semnării la nivel intern a Cartei Interprofesionale a Judecătorilor, procurorilor și avocaților români.
  3. Apelul Congresului Avocaților privind asigurarea și respectarea anumitor condiții de lucru pentru avocați prin evitarea oboselii cronice a avocatului (mai ales prin ceea ce a fost denumită „justiție nocturnă”), strigarea cauzelor în baza unor intervale orare stabilite anterior (art. 215 teza a doua din CPC) etc.
  4. Apelul Congresului Avocaților prin care se solicită celor două camere ale Parlamentului ca pentru modificarea actelor normative care au legătură cu Justiția și în special cu profesia de avocat să se ceară opinia consultativă a UNBR.
  5. Hotărârea privind elaborarea și adoptarea Codului de conduită profesională, de etică şi deontologie al avocatului român, elaborare la care să avem cu toții ceva de spus, având în vedere că în art. 2 al acestei hotărâri se statuează: „Codul de conduită profesională, de etică și deontologie al avocatului român se va realiza prin consultarea întregului Corp profesional și implicarea tuturor consiliilor barourilor într-un demers apt să reflecte situația actuală și de perspectivă a profesiei de avocat și să contribuie la întărirea integrității profesiei.

Una dintre veștile bune pe care le-am aflat pentru stagiari e faptul că la nivelul Uniunii există o comisie care are în lucru aspecte ce țin de pregătirea inițială. Printre altele, se discută ca să se ajungă la o proporție de 2/3  a cursurilor online, față de cele clasice, lucru care ar ajuta foarte mult avocații care vin din alte localități în centrele teritoriale INPPA.

Delegații Baroului Dolj au vrut să pună în discuție problema plății contribuției la CAA prin raportare la venitul efectiv realizat (cu referire particulară la avocații care nu realizează câteodată pe mai multe luni niciun venit), problemă care se află și în Proiectul de modificare a Legii și Statutului pe care îl dezbatem noi la Cluj.

Răspunsul dl. Florea a fost că materialul a fost transmis prea târziu, 23.03.2016 și că delegații din celelalte barouri nu pot fi surprinși cu materiale ale căror conținut nu-l cunosc, avocații din Barouri fiind de asemenea îndreptățiți să cunoască despre acestea și să știe ce mandat dau delegaților la Congres.

Remarca dl. Florea, dincolo de faptul că este cât se poate de corectă în fondul ei, suferă de inconsecvență. Asta deoarece toate materialele care au fost puse la dispoziție delegaților la Congres au venit, raportat la AGA-urile Barourilor, după ce acestea au avut loc (cred, cu mici excepții – una fiind cea de la Baroul Dolj). Prin urmare, de exemplu, pentru investiția din bugetul CAA (terenul de la Techirghiol) pentru care s-a cerut vot PENTRU, dar s-a votat împotrivă (cu majoritate), avocații care și-au ales delegații nici nu aveau cum să dea mandat pentru așa ceva, cât timp bugetul pe 2016 al Casei a apărut după alegerea delegaților.

Acesta este doar un singur exemplu de lipsă de transparență a Uniunii în problemele profesiei. Și cu asta am tras prima concluzie:

Până când Uniunea nu devine transparentă ca sticla, să vă așteptați la interpretări (corecte sau greșite) de intenții (ascunse sau neascunse).

Colegii prezenți la Congres au avut multe propuneri și luări de poziție (bune, dar și mai puțin bune), pe care le voi detalia în postări ulterioare, încercând astfel să le discutăm în măsura în care ele vă vor părea interesante. O parte din ele au mers mai departe spre a fi analizate de Consiliul Uniunii. Dacă nu veți mai auzi de ele să știți de ce. Asta e a doua concluzie:

Până când nu vom scăpa de boala comițiilor și comitetelor va fi dificil să facem ceva concret.

Poziția din final a dl. Florea (raporat și la critica cum că vocea avocaților nu se aude suficient de des) conform căreia Uniunea va lua poziție (prin intermediul său) doar când are mandat în acest sens și când știe că reprezintă voința majorității, explică pentru mine acum multe (probabil și pentru voi – dacă vă raportați la aceeași critică). O fi bine, o fi rău?

Ajung la concluzia finală:

Un sistem se sprijină pe cei care l-au creat și îl susțin. El poate fi schimbat dacă nu mai reprezintă voința majorității. Dar asta presupune o majoritate, nu doi-trei sau zece oameni.

Un gând despre “Congresul Avocaților 2016. Ziua a doua și trei concluzii (a)tipice

Lasă un răspuns