A doua ședință a comisiei de discutare a Proiectului de modificare a Legii și Statutului profesiei

A doua ședință a comisiei de discutare a Proiectului s-a desfășurat în data de 05.04.2016, de la ora 14,00 la ora 16,30.

Au fost prezenți 8 membri ai Comisiei, iar unul a fost substituit cu acordul acestuia de un avocat nemembru. Au lipsit 5 membri ai Comisiei. A fost prezent un singur avocat nemembru, pe lângă cel care a substituit unul dintre membrii absenți.

Tema principală de discuție a Comisiei a fost: Modificarea vechimii în profesie necesară accederii în conducerea organelor profesiei și pentru a pune concluzii la ÎCCJ/CCR

Pentru început, s-a discutat pe temele dezbătute la ședința anterioară pentru a finaliza discuțiile și ca urmare și a punctelor de vedere transmise între cele ședințe de membrii comisiei.

S-a stabilit că Proiectul care urmează să fie pus în dezbaterea Adunării Generale Extraordinare a Baroului Cluj va conține pentru fiecare modificare din Proiect un tabel cu opinii PRO/CONTRA și nominal membrii care le-au susținut și/sau aderat la ele.

Referitor la punctul I.1. din Proiect (furnizarea de informații către avocați de către autorități), s-a stabilit că se va realiza o fundamentare a acestuia, ridicându-se și problema dacă introducerea acestui text nu ar presupune modificarea altor prevederi legale care prevăd că autoritățile eliberează anumite acte doar în baza unei procuri notariale, inclusiv în ceea ce îi privește pe avocați.

S-a opinat că, dacă modificarea este inclusă în Legea 51/1995, aceasta fiind una organică are cel puțin aceeași putere normativă ca prevederile din alte legi și că modificarea ar fi o derogare de la prevederile respective, ca de la general la special, motiv pentru care nu ar fi necesară o modificare a prevederilor legislative din alte acte normative.

S-a opinat că ar fi benefică (mai simplă) varianta în care am primi acces direct la bazele de date, așa cum au notarii, executorii etc. Ca un contraargument, s-a arătat că o astfel de abordare ar putea avea mai mici șanse de succes decât cea inițială, dar că s-ar putea fundamenta și un punct de vedere pe o astfel de modificare, respectiv un text aferent. De asemenea, s-a arătat și că un astfel de acces ar putea să intre în conflict cu Legea privind prelucrarea datelor cu caracter personal, motiv pentru care ar trebui analizată o astfel de propunere și din perspectiva acestei legi.

Raportat la modificările privind cota de contribuție la CAA s-au tras anumite concluzii.

S-a arătat că în lumina celor discutate la Congres, respectiv că 65% dintre avocații din România își declară veniturile la nivel minim, atitudinea raportat la orice modificare privind contribuția la CAA este una negativă.

Raportat la modificările care îi privesc pe stagiari, ar trebui ca aceștia să-și exprime un punct de vedere față de acestea prin intermediul unui reprezentant.

Referitor la plata contribuțiilor prin raportare la veniturile efectiv realizate (prin înlăturarea plafonului minim) din perspectiva noii legi a sistemului de pensii, s-a considerat că discuția rămâne valabilă, în sensul că legea nouă nu afectează propunerile din Proiect.

S-a pus în discuție și problema diminuării activității avocațiale raportat la prestațiile efective care de-a lungul timpului nu au mai fost realizate exclusiv de către avocați, situație față de care ar trebui să se reglementeze o revenire a acestor atribuții în sarcina exclusivă a avocaților.

Raportat la modificarea privind scutirea stagiarilor de cotizarea la CAA s-au reiterat susținerile referitoare și la capacitatea unui avocat care este la început de drum (tânăr) să contribuie la sistemul de pensii mult mai ușor decât cel care este aproape de pensie. Raționamentul a fost susținut în contextul în care scutirea stagiarilor de la plata contribuțiilor mărește cu doi ani momentul la care se împlinește stagiul complet de cotizare.

În același context, s-a arătat și că raportat la creșterea numerică a corpului profesional de avocați și a diminuării litigiilor de pe rolul instanțelor, ulterior litigiilor generate de legi speciale (fond funciar, restituiri etc.) se înregistrează o diminuare a veniturilor pe cap de avocat.

S-a arătat că din motive de transparență a susținerii/nesusținerii modificării privind plata contribuțiilor la CAA prin raportare la venitul efectiv realizat ar trebui să se explice corect și complet, eventual printr-un raport actuarial de evaluare a Fondului de Pensii al CAA, dacă este sau nu este viabilă o astfel de opțiune de contribuție (la venitul efectiv realizat).

De asemenea, s-a arătat că în continuare se consideră corect principiul conform căreia contribuția la CAA trebuie stabilită prin raportarea procentului la venitul efectiv realizat, DAR că, dacă printr-o evaluare ca cea mai sus indicată, se concluzionează că pragul minim este pragul necesar ca un avocat care contribuie în sistem să primească la finalul stagiului de cotizare o pensie de o anumită valoare minimă, atunci aceasta este o justificare fiscală suficientă care ar putea să explice de ce se derogă de la principiul plății contribuției la venitul efectiv realizat.

S-a luat în discuție tema ședinței (Modificarea vechimii în profesie necesară accederii în conducerea organelor profesiei și pentru a pune concluzii la ÎCCJ/CCR), respectiv următoarele puncte din Proiect:

I. Legea nr. 51/1995

2. Art. 23 alin. 3 se modifică după cum urmează:

Forma propusă:

Avocatul definitiv are dreptul să pună concluzii la toate instanţele, cu excepţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi Curţii Constituţionale, unde va putea pune concluzii dacă are o vechime neîntreruptă în profesie de cel puţin 4 ani de la definitivare.

Forma actuală:

Avocatul definitiv are dreptul să pună concluzii la toate instanţele, cu excepţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi Curţii Constituţionale, unde va putea pune concluzii dacă are o vechime neîntreruptă în profesie de cel puţin 5 ani de la definitivare.

14. Art. 52 alin. 2 lit. b) se modifică după cum urmează:

Forma propusă:

b) alege şi revocă decanul, membrii consiliului, membrii comisiei de cenzori şi pe cei ai comisiei de disciplină. Decanul este ales pentru un mandat de 4 ani şi poate fi reales o singură dată. Decanul se alege dintre avocaţii cu o vechime continuă în profesie de minimum 8 ani;

Forma actuală:

b) alege şi revocă decanul, membrii consiliului, membrii comisiei de cenzori şi pe cei ai comisiei de disciplină. Decanul este ales pentru un mandat de 4 ani şi poate fi reales o singură dată. Decanul se alege dintre avocaţii cu o vechime de minimum 10 ani în profesie;

17. Art. 56 alin. 1 se modifică după cum urmează:

Forma propusă:

Consiliul baroului este format din 5 până la 15 membri, aleşi pe o perioadă de 4 ani şi care au o vechime continuă în profesie de minimum 6 ani. Decanul şi prodecanul se includ în acest număr.

Forma actuală:

Consiliul baroului este format din 5 până la 15 membri, aleşi pe o perioadă de 4 ani şi care au o vechime continuă în profesie de minimum 8 ani. Decanul şi prodecanul se includ în acest număr.

II. Statutul profesiei

1. Art. 71 alin. 1 se modifică după cum urmează:

Forma propusă:

Consiliul baroului este format din 5 până la 15 membri, aleşi pe o perioadă de 4 ani dintre avocaţii cu o vechime neîntreruptă în profesie de cel puţin 6 ani. Mandatul lor poate fi reînnoit.

Forma actuală:

Consiliul baroului este format din 5 până la 15 membri, aleşi pe o perioadă de 4 ani dintre avocaţii cu o vechime neîntreruptă în profesie de cel puţin 8 ani. Mandatul lor poate fi reînnoit.

2. Art. 72 alin. 1 se modifică după cum urmează:

Forma propusă:

Comisia de cenzori este formată dintr-un număr impar de membri, dar cel puţin 3, aleşi pe o perioadă de 4 ani dintre avocaţii cu o vechime neîntreruptă în profesie de cel puţin 6 ani. Mandatul lor poate fi reînnoit.

Forma actuală:

Comisia de cenzori este formată dintr-un număr impar de membri, dar cel puţin 3, aleşi pe o perioadă de 4 ani dintre avocaţii cu o vechime neîntreruptă în profesie de cel puţin 8 ani. Mandatul lor poate fi reînnoit.

4. Art. 74 alin. 1 se modifică după cum urmează:

Forma propusă:

Decanul baroului este ales de adunarea generală a baroului dintre avocaţii definitivi cu o vechime continuă în profesie de minimum 8 ani. Acesta trebuie să fie membru al baroului de cel puţin 5 ani.

Forma actuală:

Decanul baroului este ales de adunarea generală a baroului dintre avocaţii definitivi cu o vechime în profesie de cel puţin 10 ani. Acesta trebuie să fie membru al baroului de cel puţin 5 ani.

13. Art. 269 alin. 2 se modifică după cum urmează:

Forma propusă:

Membrii comisiilor de disciplină se aleg dintre avocaţii cu o vechime neîntreruptă de minimum 8 ani în profesie.

Forma actuală:

Membrii comisiilor de disciplină se aleg dintre avocaţii cu o vechime de minimum 10 ani în profesie.

14. Art. 272 alin. 3 se modifică după cum urmează:

Forma propusă:

Membrii Comisiei centrale de disciplină se aleg dintre avocaţii cu o vechime neîntreruptă de minimum 12 ani în profesie.

Forma actuală:

Membrii Comisiei centrale de disciplină se aleg dintre avocaţii cu o vechime mai mare de 15 ani în profesie.

Pe tema ședinței s-au purtat următoarele discuții:

S-a arătat că forma actuală a textelor pe vechime (raportat la concluziile la ÎCCJ/CCR) este potrivită.

Ca argument contrar s-a arătat că vârsta la care se poate ajunge magistrat (24 de ani) ar trebui să fie un criteriu după care ar trebui reevaluată (în sensul diminuării) această limitare de vârstă.

S-a arătat că, avocatura fiind o profesie liberală, limitarea pe criterii de vârstă pentru accederea la ÎCCJ/CCR este o piedică profesională pe care ne-o punem singuri. În mod normal, ar trebui lăsat clientul să aleagă în ce măsură dorește să fie reprezentat în aceste instanțe de avocat, având în vedere situația particulară în care avocatul îl reprezintă în primă instanță la Curtea de Apel, iar ulterior nu are posibilitatea să-l reprezinte și la ÎCCJ datorită limitării de vârstă.

S-a arătat că această modificare a reducerii vârstei de accedere la ÎCCJ/CCR și la alegerea în organele profesiei e un vot de încredere pentru tineri, raportat și la implicarea lor în problemele profesiei.

S-a opinat că modificarea privind concluzii la ÎCCJ/CCR e superfluă.

S-a pus în discuție cum trebuie interpretat termenul de „vechime neîntreruptă” și dacă acesta trebuie modificat având în vedere că pot interveni înteruperi neimputabile (concediu de maternitate etc.).

S-a considerat că „neînterupt” înseamnă să nu existe o suspendare pe motive de incompatibilitate.

De principiu, s-a admis că ar trebui să fie vechime cumulată, nu o vechime neînteruptă.

S-a pus în discuție în ce măsură persoanele care intră în profesia de avocat ca avocați definitivi, venind din alte profesii juridice în care au vechime mai mare decât cea prevăzută pentru a pune concluzii la ÎCCJ/CCR, ar trebui să aibă dreptul, datorită vechimii din profesia din care au venit, să pună concluzii fără a mai fi limitate de această prevedere.

S-a considerat că ar trebui ca aceștia să aibă dreptul de a pune concluzii fără a avea această limitare având în vedere și situația particulară în care, de exemplu, un judecător de la ÎCCJ intră în avocatură.

În ceea ce privește modificarea privind vârsta de la care se poate candida pentru funcția de decan, s-au exprimat opinii și în sensul de a nu fi de acord cu această modificare, din contră, s-a considerat că ar trebui crescută vârsta la 20 de ani vechime.

În aceeași linie, s-a considerat că această modificare nu ar fi potrivită, deoarece munca de decan nu presupune doar un exercițiu de imagine, ci o muncă susținută pe diverse probleme unde e nevoie de experiență.

S-a pus în discuție dacă n-ar fi potrivit mărirea numărului de consilieri. S-a exprimat de majoritate opinia că nu ar fi necesară o astfel de mărire.

S-a analizat corelarea dintre vechimea actuală pentru a fi consilier (8 ani vechime în profesie) și momentul de la care un avocat poate fi îndrumătorul unui avocat stagiar (6 ani de la definitivat cu încă 2 de stagiatură – tot 8 ani). Raportat la această paralelă s-a considerat că ar trebui să se păstreze vârsta pentru consilier la cea actuală.

S-a opinat însă și în sensul că deși ai nevoie de experiență pentru funcțiile de decan și consilier, în aceeași măsură este necesar să fie lăsați să activeze în funcții de conducere persoanele cât mai tinere care au forță de muncă și naivitatea că pot schimba lumea.

În replică s-a insistat că în primul rând ar trebui să dovedești că poți îndruma un stagiar și doar apoi că ai experiența necesară pentru a fi în conducerea unui Barou în calitate de consilier.

S-a pus întrebarea dacă această modificare este generată de faptul că cei tineri se simt nereprezentați sau nesusținuți de membrii consiliului.

S-a arătat că motivul pentru care s-a pornit acest proiect de modificare a Legii a fost discuția privind conservatorismul prevederilor legate de publicitatea profesiei, aspect care ulterior a fost completat de alți colegi avocați care au arătat că nu doar aceste prevederi sunt deficitare în ceea ce privește profesia.

De asemenea, s-a considerat că implicarea Consiliului Baroului Cluj în această comisie de discutare a Proiectului prin Departamentul de inițiativă legislativă ar fi fost de dorit, având în vedere că se discută de modificarea unor prevederi din Legea și Statutul profesiei.

S-a arătat că, dacă avocații din Baroul Cluj consideră că nu există în Consiliu suficientă susținere sau reprezentare, nu e necesară modificarea Legii, ci ca avocații să sesizeze Consiliul cu probleme pe care le au.

S-a arătat în replică faptul că atitudinea care s-a manifestat și la Adunarea Generală de către anumiți avocați, de vehemență împotriva Proiectului pus în discuție, a generat o suspiciune de sabotaj din interior. Asta cu atât mai mult cu cât după ședința din ianuarie, 2016 ulterior căreia s-a propus Proiectul, nu s-a spus de către nimeni dintre cei din conducere nici că e bine, nici că nu e bine să se facă propuneri de modificare.

S-a arătat că pentru ca propunerile din Proiect să aibă o susținere eficientă în Congres este nevoie și de susținerile altor barouri nu doar de o poziție singulară a noastră.

Pentru ședința următoare, din 19 aprilie 2016, ora 14,00, sediul Baroului Cluj, s-a stabilit ca temă principală de discuție: Pregătirea profesională continuă.

PS: Ca o notă de subsol, am din nou rugămintea ca orice opinii, observații, critici, completări, fundamentări referitoare la Proiectul pe care îl discutăm în aceste ședințe să fie transmise de orice avocat pe adresele de e-mail (dan.chertes@gmail.com sau avocaturaltfel@gmail.com) pentru a le avea în considerare în redactarea formei ulterioare a Proiectului (ca argumente PRO/CONTRA) și/sau ale discuta în aceste ședințe (chiar dacă fac parte din teme care deja au fost puse în dezbatere). Și mai important ar fi ca, în măsura în care timpul vă permite, să participați activ (prezență) la aceste ședințe pentru că dialogul opiniilor este mult mai important și poate da rezultate mult mai bune într-un final.