Despre onorarii (sub)minimale

Astăzi, un coleg avocat cu care mă adversam într-o cauză penală a cerut să mi se cenzureze onorariul solicitat pe post de cheltuieli de judecată. Nu contează cauza sau valoarea onorariului, nici numele colegului avocat. Voiam doar să port/purtăm o discuție pe tema aceasta.

Am auzit foarte des colegi avocați (de obicei, în cauze civile) plângându-se că instanțele le reduc onorariile la sume derizorii. Efectul secundar imediat ar fi că sunt nevoiți să-și scadă onorariile pentru că riscă să rămână fără clienți. De aici însă se nasc mai multe efecte secundare care nu numai că nu fac bine tuturor avocaților, dar nu fac bine întregului sistem judiciar. Să-mi explic opinia:

  • Un avocat care percepe onorarii prea mici (câteodată în contextul în care oricum poate duce lipsă de clienți) va avea un nivel de trai scăzut. Automat, va fi o persoană din ce în ce mai frustrată de profesia pe care o va face fără tragere de inimă, fără implicare, lucru care se va vedea în instanță (a se vedea și reproșurile instanțelor legate de slaba pregătire a avocatului sau reproșurile justițiabililor că avocații doar iau bani și nu fac nimic – nu câștigă cauza).
  • Un avocat cu onorarii mici și clienți prea mulți (dacă vrei să realizezi într-o lună 10 lei și în loc de 5 lei pe două cauze, ceri 1 leu pe 10 cauze) nu va putea să se ocupe bine de niciun dosar. Efectul: un avocat slab pregătit în instanță.
  • Un avocat cu onorarii mici, ce va trebui să plătească din ele taxe la barou și la stat, va fi tentat să comită evaziune fiscală (să se înțeleagă cu clientul pe un onorariu mai mic nefiscalizat). Concluzia aparentă în societate: avocații încalcă legea.
  • Nu neg că există avocați care percep onorarii mari și nu își fac jobul cum trebuie. Dar acesta nu este un motiv pentru care trebuie să „faultăm” restul avocaților.
  • Un avocat cu onorarii care să-i recompenseze munca așa cum consideră el că ar fi normal prin raportare la anii de facultate, la eforturile făcute să ajungă avocat, la domeniul dreptului în care activează, la anii de experiență etc. va fi un avocat care va avea timp să-și pregătească cum trebuie cauzele, va fi un avocat care își va citi dosarul, care se va pregăti pentru fiecare dosar și care va evita orice greșeală imputabilă pentru a nu-și strica numele. Va fi un avocat care își va plăti contribuțiile la Barou și la Stat.

Prin urmare, când judecătorii reduc onorariile trebuie să se gândească la faptul că acest lucru va afecta inclusiv profesia lor (un avocat cu onorariile reduse la care îi va veni un client fără nicio șansă în instanță va fi tentat să angajeze cauza, să piardă timpul și banii instanței, doar pentru a încasa un onorariu).

Iar avocații care susțin în instanță reducerea onorariilor colegilor (deși sunt sigur că nu sunt de acord cu această practică când vine vorba de ale lor onorarii) să se gândească că o atare soluție i-ar afecta indirect și pe ei.

PS: Recomand insistent avocaților din Baroul Cluj să completeze chestionarele prin care Baroul Cluj încearcă să identifice aspecte legate chiar de problema onorariilor avocaților și de cât ar considera avocații că ar trebui să câștige din profesia pe care o practică. Le aveți aici: chestionar avocat colaborator, chestionar avocat independent și chestionar stagiar (în funcție de calitatea pe care o aveți). Le puteți depune în urna special amenajată în acest scop de la garderoba avocaților, în perioada 25.05.2016 – 30.06.2016.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.