Salut, Liviu,
Îți scriu aceste rânduri pentru că am văzut că ești foarte supărat. În special pe mine, Pechinezul Isteric și pe colega mea, avocat Dana Bizo.
Dă-mi voie să-mi cer iertare. N-am știut că nu știi că, dacă folosești internetul și zici că ești ziarist, când arunci cuvinte urâte (fără diacritice, dar stai liniștit, am vorbit cu baroul să-ți cumpărăm de pe oser o tastatură românească), riști să fii și tu criticat la rându-ți. Chiar de avocați. Știu, și eu am fost surprins că te-a băgat în seamă colegul meu, avocat Mihai Mititelu, cel care a sesizat voma (fără ghilimele) pe care ai scris-o despre noul decan al Baroului Cluj, colega noastră avocat Flavia Maier. Mă și întrebam: „cine și de ce îl bagă în seamă pe Liviu? Doar scrie numai lături.”
Deci înțelegi, Liviu? Tu scrie acolo. Fără diacritice. Scrie ce vrei. Doar e domeniul tău .ro în care Constituția te lasă să îți exerciți „libertatea presei”. Cred că mulți colegi de-ai tăi ar avea rezerve că ce faci tu e o exprimare a libertății de gândire. A libertății, poate. De gândire? Hmm…
Probabil nici instanțele n-ar fi de acord cu tine. Dar, te rog, n-o lua asta ca pe o amenințare. Pe mine n-o să mă vezi trimițându-ți cereri de chemare în judecată. Nu meriți ca Justiția din România să cheltuie bani cu tine. Nu meriți nici măcar o jumătate de coală A4 pentru citație.
Știu că asta aștepți. Să fii băgat în seamă. Să fii „victima” avocaților „comuniști, nereformiști, hitleriști” etc. Pentru că ai un suflet mic, negru, plin de venin. Altfel nu înțeleg cum poți să te legi de morți. De la mine, crede-mă, sunt primele și ultimele rânduri.
Deci, Liviule, tu scrie. Oricum ești o Anexă a presei. Ești Vadimul no. 2. Pentru că n-ai putut, probabil, niciodată să fii no. 1 în ceva.
PS: Pentru două exemple din voma Anexciană, a se vedea: aici și aici.
Avocatura Altfel 
Poate „scris” și „gândire” e prea mult spus !
ApreciazăApreciază