Juridice A.I. O evaluare sinceră

Știi momentul acela când îți „crapă” în mod repetat A.I.-ul?

Am stat un pic să mă gândesc dacă are rost să scriu despre Juridice A.I. Pentru că, atunci când critici, lumea zice că ești hater și ratează esența discuției. După aia am zis: „Whatever. La urma urmei, dacă scoți un produs pe piață, îți asumi critica.”

N-o să fie o postare lungă, că nu-s multe de zis. La momentul acesta Juridice A.I. nu e ceva pe care să te poți baza ca avocat de penal. Nu știu ce zic colegii civiliști sau fiscaliști, nici n-am prea văzut review-uri, în afară de cel al domnului Săvescu care și-a lăudat singur produsul în urmă cu vreo 2-3 zile.

Am încercat din început să folosesc Juridice A.I. pe interogări mai complexe, dar referințele oferite erau cel mult tangențiale cu subiectul. De exemplu, i-am cerut:

Dă-mi exemple jurisprudențiale în care s-a constatat nulitatea absolută a unei hotărâri judecătorești pentru încălcarea dispozițiilor privind participarea procurorului, atunci când aceasta este obligatorie.

Din cele trei exemple enumerate:

• primul era un RIL, respins ca inadmisibil, privind posibilitatea cenzurării procedurii de cameră preliminară în apel şi limitele acestei cenzuri (ICCJ, decizia în RIL nr. 9/19.03.2018);
• al doilea era o sesizare pe HP, respinsă tot ca inadmisibilă, cu privire la încheierea de cameră preliminară prin care s-a respins cererea de confirmare a redeschiderii urmăririi penale, respectiv dacă poate fi asimilată cauzei de încetare a procesului penal (ICCJ, decizia nr. 19/29.10.2019);
• ultimul exemplu era o decizie CEDO, Teodorescu c. România (Cererea nr. 29.762/02), care, ca primele două exemple, nu avea nicio legătură cu ceea ce i-am cerut.

Problema este că în răspunsul dat, care amintește punctual jurisprudența indicată, A.I-ul Juridice fabulează:

În cazul Teodorescu v. România, Curtea a constatat că hotărârea judecătorească a fost lovită de nulitate absolută din cauza neparticipării procurorului, ceea ce a afectat dreptul la un proces echitabil.

Evident, decizia CEDO nu zice așa ceva.

Am zis să-i mai dau o șansă și am încercat ceva mai simplu. Cam cum făcea profesorul Florin Streteanu la examenul oral de Penal general, când vedea că studentul nu prea știe nimic: îi punea întrebări elementare. Așa că l-am întrebat:

Cum se sancționează tentativa conform Codului penal român?

A început ca un politician, evitând un răspuns direct:

Conform Codului Penal român, tentativa este reglementată în Articolul 32, care definește tentativa ca fiind „punerea în executare a intenției de a săvârși infracțiunea, executare care a fost însă întreruptă sau nu și-a produs efectul”.

Apoi a sărit peste art. 33 Cod Penal, care se referă chiar la modul de sancționare și a continuat să o scalde:

Tentativa este sancționată în mod specific pentru anumite infracțiuni. De exemplu, tentativa la infracțiunile prevăzute în articolele 209-211, 213 alin. (2), 216 și 2161 se pedepsește. În general, tentativa este pedepsită, iar sancțiunile pot varia în funcție de gravitatea infracțiunii încercate.

Mi-a venit ideea să verific ce poate Claude, care nu e ca Juridice un A.I. antrenat special pentru domeniul juridic din România. Așa că l-am întrebat același lucru (tot în versiunea free, ca să nu credeți că am folosit versiuni diferite). Și, surpriză!

Frumos, elegant, la subiect.

Și ca treaba să fie „perfectă”, când i-am pus A.I.-ului Juridice o altă întrebare, la care nu trebuia decât să-mi citeze din Codul penal, am avut surpriza neplăcută să constat că nici nu știe care sunt articolele din Cod. L-am întrebat care sunt criteriile generale de individualizare a pedepsei în sistemul de drept românesc și unde sunt acestea prevăzute? (FYI: articolul corect este 74 Cod Penal)

Ce-a zis Juridice A.I.:

În sistemul de drept românesc, criteriile generale de individualizare a pedepsei sunt reglementate în Codul Penal, în special la articolul 72.

Pentru mine, cireașa a pus-o pe tort când i-am cerut să-mi dea măcar un model de plângere penală pentru infracțiunea de „lovirea sau alte violențe”, intenționat menționându-i denumirea marginală a articolului în Codul Penal, ca să-i fie mai ușor (art. 193).

Juridice A.I. mi-a indicat un număr greșit de articol (art. 180 Cod penal, unde, în realitate, nici măcar nu e prevăzut un text de incriminare).

Claude, în schimb, nu doar că mi-a indicat textul corect, dar mi-a și formulat plângerea penală, în temeiul art. 289 Cod procedură penală, unde este prevăzută această modalitate de sesizare (aspect pe care, în modelul oferit de Juridice A.I., nu-l vei găsi).

Aviz colegilor civiliști care vor să redacteze o plângere penală și nu vor să deschidă Codul penal: e mai de încredere Claude (chiar și ChatGPT), decât Juridice A.I.

Ar mai fi și altele. Dar mă opresc aici, să nu zică lumea că-s hater. Aaa, deja zice?

Știu că este scump să plătești niște testeri pe un tool construit pe A.I. Am înțeles că este chiar o parte importantă din costurile aferente unui astfel de produs. Dar nu pot să pricep de ce, totuși, se decide să se sacrifice calitatea pentru lansarea cât mai repede a produsului. De ce se iese pe piață cu un produs slab?

Ca user și potențial client al versiunii plătite, o dată ce am testat un produs slab va fi foarte greu să fiu convins să revin la el. O astfel de abordare nu denotă decât faptul că cel care-mi oferă produsul nu are respect pentru mine (clientul) și se așteaptă, eventual, ca testarea să o fac eu, poate chiar pe banii mei și pe riscul meu de a folosi informațiile greșite oferite de A.I.

Nu, mersi, Juridice A.I. Pentru mine, ești o pierdere de vreme. Sunt chiar curios cum e pentru voi, ceilalți avocați care l-ați folosit.